Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Ştefan J. FAY

Data nașterii : 1919-07-02


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Ştefan J. FAY













Ştefan J. Fay s-a născut în 2 iulie 1919, la Seuca,  jud. Mureş (a murit în 2009, la Nisa). Este fiul lui Joseph de Fay şi al Gabrielei (n. Kemény). Consemnată în documente ungureşti încă la 1128, familia Fay a dat, de-a lungul secolelor, vestiţi militari, ambasadori (la Înalta Poartă şi la Veneţia), guvernatori, scriitori, pictori sau muzicieni, precum Fáy András (1786-1864), clasic al literaturii maghiare, sau un alt Fáy András (+1911), fabulist şi scriitor în Esperanto, bunicul scriitorului nostru. Tatăl lui Ştefan J. Fay, doctor în drept internaţional, specialist în istorie şi poliglot, a fost deputat al secuilor în Parlamentul României Mari (discursurile sale au fost elogiate de Nicolae Iorga), prieten politic cu Octavian şi Eugen Goga, Octavian C. Tăslăuanu ş.a., devenind ulterior prim-secretar al Legaţiei României la Tokyo şi Bruxelles (unde a murit în condiţii până azi neelucidate). Mama sa cobora din familia lui Ioan Kemény, general şi principe transilvan. Soţia sa, Voica Bogdan, descendenta mai multor familii domnitoare din Moldova – Bogdan, Cantemir, Sturza – şi strănepoată a lui Grigore Ghica, ultimul domn al Moldovei.
 
Volume (sub pseudonimul Ştefan Andrei): Noul oraş, roman (1952), Spre şantier, roman (1953), Împreună, povestiri (1953), Pe drumuri craiovene, reportaje (1954), Pe Şoseaua Basarab, reportaje (1955), Minerii din Valea Jiului, reportaje (1955), Fata plutaşului, roman (1956); (cu numele său): Acea noapte, acea zi de iarnă ’33 (1973); La cina din nouă sute şapte (1977; ediţia a II-a, 2008); Caietele locotenentului Florian, roman (1983); Moartea baroanei, roman (1988; ediţia a II-a, text integral. Postfaţă de Irina Petraş, 1994); Sokrateion. Mărturie despre Mircea Vulcănescu (1991; ediţia a II-a, 1998); Bal la castel, povestiri (1993; ediţia a II-a, 2002); Caietele unui fiu risipitor, fragmente de jurnal (1994); Sub casca de aur a lui Mambrino, povestiri (1997); Ioan Kemény. Memorii. Scrierea vieţii sale. Ediţie şi prefaţă de Ştefan J. Fay. În româneşte de Pap Francisc. Cuvânt înainte de acad. Camil Mureşanu (2002); Cronologia lui Ioan Kemény (Caietele unui roman care nu s-a scris) (2002); Epistolar. Correspondence / Bucureşti /Paris. Corespondenţa cu Marcel Moreau. Traducere şi prefaţă de Irina Petraş (2005); Monseniorul Vladimir Ghika (2005; ediţia a II-a, 2009); Un mileniu în 51 de ani (2006); Rădăcinile răscoalelor ţărăneşti din România. 1907, schiţă istorică (2007). De amicitia. Scrisori trimise de Ştefan J. Fay lui Ilie Rad (1988-2009). Volum omagial la împlinirea, de către Ştefan J. Fay, a vârstei de 90 de ani. Prefaţă de Irina Petraş (2009).
 
Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofiţer, categoria A, Literatură (2009).

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară