Concurs anual de debut
Filiala Cluj a USR a lansat un concurs de debut în anul 2005.
Cărţile câştigătoare alcătuiesc Biblioteca tânărului scriitor
Manuscrisele se depun la sediul Filialei Cluj a USR (Universităţii nr. 1, zilnic intre 10 si 14) şi/sau se expediază pe adresa e-mail: irinapetras@yahoo.co.uk.
Juriul este alcătuit din membrii Comitetului de conducere al Filialei (Irina Petraş, preşedinte; Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Mihai Dragolea, Ion Vartic (ediţiile din 2006-2009); Doina Cetea, Ion Cristofor, Mihai Dragolea, Ovidiu Pecican, Ion Vartic (ediţiile de după 2009).
Vor fi publicate în fiecare an două sau trei titluri (format 14x20):
- versuri - 64 pagini
- proză - 150 pagini (2200 semne/pag.)
- eseu, critica literară - 150 pagini (2200 semne/pag.)
Data limită de predare a manuscriselor (pe CD şi printat, A4, Times new roman /12 /single, sau prin e-mail, aceleaşi cerinţe) – 1 martie.
Manuscrisele vor fi insotite de un CV detaliat al concurentului.
Vârsta limită: 40 de ani.
CONCURSUL CONTINUĂ!!!
IMPORTANT! Câştigătorii îşi vor alege singuri editura clujeană/ardeleană la care să le apară cartea!!!
Rezultatele Concursului de debut 2011
Juriul alcătuit din Irina Petraş (preşedinte), Ion Vartic, Ovidiu Pecican, Mihai Dragolea, Doina Cetea, Ion Cristofor (membri) a desemnat câştigătorii Concursului de debut al Filialei Cluj a USR pe 2011:
1. Blanca Borbély, proza, 54 de puncte (din 60)
2. Ionela Simona Oprea (Feier), istorie literară, 53 de puncte
3. Aura Schussler, eseu, 53 de puncte
Cărţile vor intra în lucru şi vor apărea în Colecţia Biblioteca tânărului scriitor.
Au mai obtinut un punctaj bun: Horvat Marian, proza (51,5 puncte), Lăcramioara Dimulete (eseu) si Emilia Zainel (versuri), cate 45 de puncte, si Georgeta Badulescu, 43 de puncte. Aceste lucrari vor fi recomandate unor edituri spre publicare.
* * *
Biblioteca tânărului scriitor:
1. Laura HUSTI-RĂDULEŢ, Proze de după-amiază (Editura Limes, 2006, 128 pagini). Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj (2003, cu o teză de licenţă despre Cristian Popescu), redactor la revista “Echinox”, Laura Husti-Răduleţ a colaborat cu proză şi eseu la „Vatra”, „Steaua”, „Piaţa literară”, „Calende”, „Sud” etc. A câştigat o bursă de creaţie acordată de Uniunea Scriitorilor şi Copyro. Debutul cu Proze de după-amiază este escortat de Sanda Cordoş, care nu ezită să parieze pe talentul tinerei (n. 1980) prozatoare.
2. Adrian TUDURACHI, Destinul precar al ideilor literare. Despre instabilitatea valorilor în poetica lui Mihail Dragomirescu (Editura Limes, 2006, 158 pagini). S-a născut în 1974, la Cluj-Napoca. Absolvent al Facultăţii de Litere a UBB Cluj (1997). Masterat la Cluj cu dizertaţia Poetica lui E. Lovinescu (1998) şi la Geneva (2002). Doctorat magna cum laude cu teza Poetica lui Mihail Dragomirescu, 2005. A colaborat la editarea volumului Dosoftei, Viaţa şi petrecerea sfinţilor (1996). Prezent în volumul colectiv Eminescu – poet naţional român, 2001 (coord. Ioana Bot). A îngrijit, alături de Ioana Bot, ediţia Ioana Em. Petrescu, Studii de literatură română şi comparată, 2005. Tot Ioana Bot semnează şi prefaţa, sobru entuziastă, a volumului de debut.
3. Oana PUGHINEANU, Plictiseală. Ratare. Prostie. Biobibliografie selectivă (Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006, 158 de pagini). Născută în 1977, la Iaşi, este absolventă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie, secţia Filosofie a UBB (1999). Studiilor Aprofundate de Filosofia Umanului (1999-2000) li se adaugă un Masterat de Comunicare şi Relaţii Publice (2000-2002). Doctorand în Literatură Comparată. Redactor la Tribuna. A colaborat la Apostrof, Balkon (în prezent Idea), Caietele Echinox, Steaua, Transylvanian Review, Tribuna, Vatra, Bucureştiul Cultural, Cultura, Contemporanul, Dilema Veche. Horea Poenar semnează textul escortă.
4. Magda Wächter, A.E. Baconsky. Scriitorul şi măştile, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007. Cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică şi Istorie literară Sextil Puşcariu din Cluj-Napoca. Coautoare la Dicţionarul General al Literaturii Române, Bucureşti, 2004- (vol. I-VII) şi la Dicţionarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până în 1989, Edit. Academiei, 2005. Volumul este o foarte serioasă, aproape pedantă, dar nicidecum seacă monografie. Radiografia este pe cât de sobră, pe atât de deschisă la interpretări inedite, gata să incorporeze portretului tradiţional detalii rebele, uneori stridente. Un scurt excurs biografic este urmat de secţiuni inteligente în operă.
5. Iulia Micu, Thomas Mann. Istoria unei partituri literare, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007. Ştefan Borbély, care semnează textul escortă, o alătură Andradei Fătu-Tutoveanu şi lui Andrei Simuţ, falanga cea mai tânără a şcolii comparatiste clujene, pregătită de timpuriu să-şi asume opţiuni editoriale dificile într-un climat exegetic suplu şi interdisciplinar, care presupune, pe lângă abordarea profundă a unor teme culturale specializate, şi excursuri interpretative complementare în domenii conexe literaturii. Cartea reprezintă, pe de o parte, o remarcabilă analiză a modului în care preocuparea pentru muzică estetizează thanatic frenezia culturală decadentă trăită de către postromantici în prima jumătate a veacului trecut şi, pe de alta, o foarte bună abordare a lui Thomas Mann din chiar perspectiva din care el şi-ar fi dorit dintotdeauna să fie decriptat, şi anume aceea a thanatologiei compoziţionale, simfonice.
6. Andrei Simuţ, Literatura traumei, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007. Textul escortă îl semnează, din nou, Sanda Cordoş: Preţuiesc la Andrei Simuţ atitudinea comprehensivă, atenţia pentru nuanţă, subtilitatea analizei de text, claritatea expresivă a limbajului critic. Pe lângă aceste însuşiri, volumul său de debut evidenţiază o altă calitate rară şi (tocmai de aceea) remarcabilă: plecând de la literatură (de la scrierile şi biografiile lui G. Orwell, S. Zweig, J. Green, E. Junger, E. Ionescu, C. Milosz, V. Voiculescu, M. Sebastian şi alţii), autorul are forţa să însufleţească un deceniu crucial (anii 40) din convulsiva istorie a secolului XX, să aducă la viaţă o lume bastardă în care nu mai este loc pentru actul literar, dar totodată acesta rămâne o strategie unică de refugiu în faţa terorii războiului. Carte distinsă cu Premiul pentru debut al României literare.
7. Maria-Magdalena Diaconu, Discursul corporalităţii în romanul feminin contemporan, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008. Autoarea îşi împarte cartea de debut în două secţiuni distincte. Prima se descarcă de datoria de a identifica reperele istorice ale chestiunii şi traversează rapid bibliografia condiţiei feminine: evocă inegalitatea şi lipsa de drepturi, dar şi prejudecata durabilă a farmecului fragilităţii ca semnalment pur feminin, alături de cea, la fel de îngustă, a divizării teritoriului scriptural în masculin (adică cerebral)/feminin (adică visceral). Cea de-a doua secţiune extrage din lectura extrem de aplicată şi expresivă a cărţilor unor prozatoare contemporane (Marie Darrieussecq, Marie Nimier, Hélèlne Duffau, Amélie Nothomb, Aglaja Veteranyi, Annelis Verbeke, Cecilia Ştefănescu, Ruxandra Cesereanu, Ioana Bradea, Ioana Băeţica, Nora Iuga, Dora Pavel, Ana Maria Sandu) argumente pentru descrierea mutaţiilor la nivelul imaginarului corporalităţii. Punctele de reper sunt căutate în proza unor Hortensia Papadat-Bengescu, Virginia Woolf, Anaïs Nin, Sylvia Plath. Cartea reuşeşte performanţa inventarierii diferenţelor de atitudine faţă în faţă cu trupul dintr-o perspectivă perfect nelitigioasă, verticală, deloc subalternă. Scriitoarele şi personajele lor feminine îşi asumă liber corporalitatea şi ingredientele ei cu gesticulaţia dezinvoltă şi revoluţionară a femeii ca teritoriu colonizat care se eliberează.
8. Monica Grosu, Petru Comarnescu. Un neliniştit în secolul său. Studiu monografic, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008. Mircea Popa însoţeşte volumul cu precizarea că: În cercetarea operei lui Petru Comarnescu, Monica Grosu se plasează în unghiul cel mai favorabil, contemplând şi având întotdeauna sub ochi întregul, la care să poată face raportările necesare, în aşa fel încât să nu dea impresia de facil, de zbor razant, ci de cuprindere metodică, la firul ierbii, a gestului artistic complex, cu insolitul şi spectaculosul lui. Autoarea nu optează pentru dihotomia devenită clasică între viaţă şi operă, ci îşi gândeşte cartea ca o raportare permanentă la structura de adâncime a unui studios, care se gândeşte pe sine armonizat cu semnele vremii sub imperativele omului clasic, în raport cu Binele şi Frumosul, despre care meditează în scrierea sa Kalokagathon, ideal şi simbol pentru cel care încearcă a trăi sub semnul artei.
9. Dan Herciu, Taxa pe viciu, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009. Dan Herciu îşi stăpâneşte perfect ritmurile şi cadenţa, relaţia sa cu textul e liberă şi netensionată, dar şi inducătoare de nelinişti. Ca în jam-session-urile lui Jack Kerouac, de pildă, versurile sunt monotone şi surprinzătoare în chiar aceeaşi clipă, naive cu tâlc, precum refrenele de jazz, improvizate cu schepsis. Libertatea lor are o undă de disperare în fundal căci nimic din lumea mare nu li se supune. Manifestul liric subsidiar deconspiră semnificaţia majoră, în ordine existenţială, a derizoriului, a minorului, mizând pe comunicarea i-mediată, de o sinceritate jupuită, a secvenţelor traversării zilelor şi nopţilor.
10. Florina Codreanu, Existenţele sângelui. Eseu despre curgerea sângelui, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009. Florina Codreanu se află în posesia unei teme culturale majore: ea scrie foarte bine, participativ si nuanţat, despre reprezentările culturale ale sângelui, de la obsesii placentare psihanalizabile la înţelegerea politică a sangelui ca garant al puterii. Cititorul ţine în mână o lucrare de pionierat: a-ţi asuma o asemenea temă la debut presupune curaj, subtilitate şi competenţă. (Ştefan Borbély)
11. Adriana Teodorescu, Carnavalul în opera literară caragialiană, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009. Scrisă cu dezinvoltura tinerească a unui spirit fără inhibiţii, cartea Carnavalul în opera literară caragialiană sau despre posibilităţile peştilor de a zbura, semnată de Adriana Teodorescu, se defineşte prin relevarea unor componente de maxim interes, existente în textul marelui scriitor. Este o reală satisfacţie să se observe că în „imensul carnaval” imaginat de lumea caragialiană se operează cu deschideri critice pe cât de actuale, pe atât de pertinente. Acuitatea exegezei este semnul unui talent critic incontestabil. Cartea se înscrie ca o seducătoare promisiune pe cale să confirme o certitudine. (V. Fanache)
12. Irina Ungureanu, Eugène Ionesco - absurdul ca apocalips al utopiei (eseu), Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010. (n. 1980, Târgu-Jiu) a absolvit Facultatea de Litere (secţia Română-Engleză) a Universităţii Babeş-Bolyai (2003) şi Masteratul „Literatură română, modernitate şi context european. Perspectivă interdisciplinară” (2004). O bursă de cercetare şi formare postuniversitară „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma, cu un proiect despre neo-avangarda teatrală a anilor ’50. Doctor în filologie (2009). Mircea Muthu o escortează fără reticenţe: „studiul de faţă este unul de referinţă în exegeza contemporană (nu numai autohtonă) despre opera lui Eugène Ionesco”.
13. Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid.Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu (Editura Limes, 2010, 244 pag.). (n. 1975, Baia Mare) este cercetător la Institutul de Lingvistică „Sextil Puşcariu”. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” (1997) şi Masteratul „Littérature et esthétique” la Universitatea din Geneva (2002). Doctor în filologie (2010). A colaborat la volumul colectiv Mihai Eminescu, poet naţional (2001) şi a îngrijit ediţia din 2006 din Ioana Em. Petrescu,Ion Barbu şi poetica postmodernismului, ambele alături de Ioana Bot, care semnează şi prefaţa (Pentru o lectură a romanului ca text dificil)cărţii de debut: „Demascarea imposibilităţii lecturii „leneşe” este realizată printr‑o lectură critică neaşteptată, cu final violent […] Cuvintele care ucid e o demonstraţie în patru paşi, de o geometrică limpezime, a funcţiei destabilizatoare a ilizibilităţii în poetica romanelor lovinesciene: tema romanescă devine – într‑un efect vertiginos de comunicare inversată – cutia de rezonanţă a unei puneri în act a forţei cuvântului, a cărei violenţă retorică îşi supraîncarcă materialitatea, irupând în naraţiune, monstruoasă, destabilizatoare, ucigaşă.”
14. Blanca Borbély, Zidul de foc,roman. Blanca (n. 16 aprilie 1997, Cluj) este elevă în clasa a VII-a la Colegiul Naţional G. Coşbuc din Cluj-Napoca, secţia germană. „Realitatea nu este doar ceea ce ştim şi vedem, ci este şi ceea ce am putea vedea în anumite condiţii misterioase. Realitatea este enigmatică şi îngăduie perturbări în care făpturi străine, altere, se ivesc ca să îi tulbure şi să îi secondeze pe cei vii. Nicidecum în stilul lui Bram Stoker, adică fără vampirisme traumatice ori agresive, ci asumat înrudit cu saga (bestseller) Amurg de Stephenie Meyer, Blanca Borbély are îndemânarea, inteligenţa şi precocitatea necesare pentru a propune cititorului adolescentin o carte românească, plină cu vampiri cotidieni, adaptaţi la mileniul trei, prin limbajul lor uzual şi vestimentaţia pe măsură. Scrisul foarte tinerei autoare curge fluent şi plăcut, atmosfera e americanizată, farmecul ficţiunii (după cum precizează chiar unul dintre vampirii-personaje) este scop. Dialogul este volubil şi alcătuieşte nucleul acestei cărţi. Trăim vremuri în care vampirii sunt în vogă, iar cei care pledează pentru ei sunt adolescenţii: Blanca Borbély crede în acest lucru şi scrie o carte pro domo.” (Ruxandra Cesereanu)
15. Ionela Oprea, Motive şi realităţi româneşti în romanul francez, 2011. Ionela Oprea (n. 14 iunie 1974) a absolvit Facultatea de Ştiinţe, specializarea Limbă şi literatură română, Limba şi literatura franceză, la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia (1997). Master „Literatură şi cultură românească în context european”, la aceeaşi Universitate (2008). Profesor titular de Limba şi literatura română la Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Alba Iulia: Legăturile culturale şi literare dintre România şi Franţa sunt vechi şi durabile şi au făcut obiectul a numeroase cercetări specializate. Nu s-a observat însă îndeajuns marea bogăţie şi varietate de tipuri epice româneşti care circulă în romanul francez, de la Al. Dumas-Pére la Jules Verne, André Gide sau Apollinaire. Folosind o documentaţie exhaustivă şi adeseori greu de procurat, Ionela Oprea a realizat o interesantă carte de imagologie şi de analiză critică privind romanele franceze în care românul devine personaj, obiect de reflecţie şi mesager al unei lumi orientale fascinante, inedite şi pline de pitoresc şi culoare (Mircea Popa)
16. Aura Schussler Dintre ale corpului şi minţii. Despre Seducţie, Erotism şi Pornografie, 2011 (volum câştigător al Concursului de debut al Uniunii Scriitorilor din România. Filiala Cluj; Biblioteca tânărului scriitor, nr. 16) Aura Scussler (n. 17 mai 1986, Hunedoara) - Licenţiată în Filosofie, Universitatea Babeş‑Bolyai din Cluj‑Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Specializarea Filosofie (2008). Masterat de Filosofie, Cultură, Comunicare, Universitatea Babeş‑Bolyai din Cluj‑Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Filosofie Sistematică. Doctorandă cu frecvenţă în cadrul Universităţii „Babeş‑Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filosofie, domeniul Filosofie, Şcoala doctorală: Argumentare critică şi reconstrucţie filosofică, conducător de doctorat: Prof. Univ. Dr. Aurel Codoban. Redactor la periodicul Cultur’ALL. În lumea noastră de acum, distanţa dintre generaţii devine abisală. Şi dacă vrei să ştii ce se mai întâmplă în lumea celor foarte tineri, ai nevoie de curajul expresiei cuiva pe care ei îl recunosc ca fiind de al lor. Aura Schussler este un astfel de eseist curajos, pe care l-am văzut câştigându-şi foarte rapid forţa de expresie, alături de un curaj care mi s-a părut că îl are dintotdeauna. Ea îşi desfăşoară cercetarea ca pe un sondaj efectuat sub ideea lui Ruwen Ogien, „Pornografia de azi este erotismul de mâine”. Idee pe care cred că şi cititorii şi-o vor însuşi după lectura acestui curajos şi lucid eseu. (Aurel Codoban)
Menţiuni:
Tatiana Dragomir, Fotograme(roman), Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007.
Graţian Cormoş, Femei în infernul concentraţionar din România (1945-1989), Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007
001_Laura_Husti_Radulet_
002_Adrian_Tudurachi_
003_Oana__Pughineanu
004_Magda_Wachter
005_Iulia_Micu
006_Andrei_Simut
007_Maria_Magdalena_Diaconu
008_Monica_Grosu
009_Dan_Herciu
![[Noutati prin RSS]](http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro//Poze/rss.png "Noutati prin RSS")