SCURT ISTORIC

Uniunea Scriitorilor din România, succesoarea Societăţii Scriitorilor Români înfiinţată în 1908, a fost declarată persoană juridică română de utilitate publică prin Decretul nr. 267/1949. Din 15 ianuarie 1990, îşi desfăşoară activitatea conform Decretului lege 27/1990. Prin încheierea din 31 martie 1995, pronunţată în Dosarul 158/PJ/1994, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispus înscrierea Statutului USR, adoptat de Adunarea generală la data de 3 februarie 1995, în Registrul persoanelor juridice (non-profit), conform articolului 93 din Legea 21/1994.

USR este asociaţie profesională de creatori literari, nonguvernamentală şi nonprofit, constituită în scopul de a apăra interesele de breaslă, economice, sociale şi morale ale membrilor ei şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate.
USR. îşi însuşeşte principiile din Carta fundamentală a Drepturilor Omului, interzicându-şi promovarea ori aderarea la atitudini şi activităţi contrare demnităţii şi libertăţii umane, ca şi libertăţii de opinie şi de expresie.

Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România este cea mai mare din ţară, după Filiala Bucureşti, cu 288 de membri activi, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, rezidenţi, majoritatea, în municipiul şi judeţul Cluj, dar şi în judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sibiu etc. şi în Ungaria, Franţa, Germania, Israel, Suedia, SUA, Canada. Îşi desfăşoară activitatea prin atragere de fonduri prin subvenţii, sponsorizări, finanţări nerambursabile.
Programul său cultural se numeşte, din 2005, Scriitorul în cetate.

Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (Asociaţia Scriitorilor din Cluj) a luat fiinţă în decembrie 1949. Sediul său a fost, din 1950, în clădirea Tribunei (cum e cunoscută, str. Universităţii nr.1).
Primul preşedinte/secretar a fost NAGY István. Au urmat, cu funcţia de Secretar al Asociaţiei, Ion BRAD, D.R. POPESCU, Ion VLAD, Liviu PETRESCU, Constantin CUBLEŞAN, Irina PETRAŞ (din nou cu titulatura de preşedinte). Au avut responsabilităţi în cadrul Asociaţiei, până în 1965, şi Teofil Buşecan, Dumitru Mircea, Gelu Petean, Ion Oarcăsu.
Secretariatul/contabilitatea au fost asigurate de Livia Eromnimon, Olimpia Bebu, Bajka Mária şi Maria Damian. Din 1984, de Doina Cetea.

Societatea Scriitorilor Români/Uniunea Scriitorilor din România
1908-2008
Lansat la o sută de ani de la constituirea Societăţii Scriitorilor Români (28 aprilie 1908), albumul 100 de ani de viaţă literară transilvană, editat de Filiala Cluj a USR şi alcătuit de Irina Petraş, rememorează cele mai importante momente ale vieţii literare instituţionalizate din Transilvania, cu un accent inevitabil pe Cluj. Reperele reţin şi câteva momente importante pentru începuturile scrisului românesc. Albumul propriu-zis (peste 700 de ilustraţii!) reproduce imagini din arhiva Filialei clujene, dar şi din fototeca scriitorilor înşişi care au înţeles să contribuie astfel la bogăţia şi reprezentativitatea lui.
El poate fi consultat integral la Editoriale, în pdf. De asemenea, amănunte despre activitatea Filialei la Evenimente, pe ani, începând cu 2005.


REPERE CRONOLOGICE
(fragmente)

1838– În primul număr al Foii literare, G. Bariţ vorbeşte despre Societatea literară din Bucureşti, care avea ca misiune studiul limbii române sub toate aspectele sale şi alcătuirea unui dicţionar. Societatea… avea un statut şi un jurnal de constituire în care se menţiona: Cu întinderea scrierii şi publicării a feluri de cărţi rumâneşti, văzându-se trebuinţa de a aşeza oarecare reguli prin care să se poată păzi o uniformitate în construcţia zicerilor ce se introduc în limba rumânească, Eforia şcoalelor a chibzuit a întocmi un comitet liberal care să se ocupeze a cerceta cu demăruntul duhul limbei şi lipsele ce are, şi a îndeplini aceste lipse prin introduceri sau construcţii de ziceri şi de fraze rezemate de reguli gramaticeşti, şi potrivite cât se va putea mai mult cu însuşirea limbei rumâneşti. Acest comitet se va îndeletnici şi la alcătuirea unui dicsioner rumânesc şi franţozesc. Spre acest sfârşit, Eforia numeşte mădulari întocmitori acestui comitet pe D.D. comisul P. Poenaru, serdarul S. Marcovici, medelnicerii G. Ioanid, I. Pop şi Fl. Aaron. Numiţii vor întocmi statutele după care au a se urma lucrările comitetului şi le vor supune în aprobaţia Eforiei.

1852, 25 iunie – este creată Societatea de lectură din Oradea, prima asociaţie culturalã din părţile apusene ale ţării

1860, 10 mai – un grup de 180 de intelectuali români, în frunte cu arhiepiscopul si mitropolitul de Alba-Iulia, Al. St. Şuluţiu, şi episcopul Andrei baron de Şaguna, fac primele demersuri pentru obţinerea aprobării Locotenenţei Transilvane Domneşti, pentru înfiinţarea unei asociaţiuni pentru literatura şi cultura poporului român.

1861, 23 octombrie – 4 noiembrie – se înfiinţează la Sibiu, sub conducerea lui George Bariţiu,Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania. Primul preşedinte al Astrei a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu şi secretar George Bariţiu. Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca preşedinţi personalităţi politice şi culturale proeminente: Vasile Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Şuluţiu, Andrei Bârseanu.

1866, 12 aprilie – se fondează o Societate literară, prin decret al Locotenenţei domneşti. Din august 1867, se numeşte Societatea Academică Română. Sunt desemnaţi membri de peste hotarele Principatelor Unite. Din Transilvania, Timotei Cipariu, Gavril Munteanu şi Gheorghe Bariţiu; din Maramureş, Iosif Hodoş şi Alexandru Roman; din Banat, Andrei Mocioni şi Vicenţiu Babeş; din Bucovina, Alexandru Hurmuzachi şi I.G. Sbiera; din Basarabia, Alexandru Hasdeu, Constantin Stamati şi I. Străiescu; dintre românii sud-dunăreni, I. Caragiani şi D. Cozacovici. La festivitatea oficială de constituire, în 1 august, ia cuvântul Timotei Cipariu. În 1868, a instituit un premiu de 300 de galbeni. Primul care îl primeşte e Timotei Cipariu, pentru Gramatica limbii române. Din 1868 şi până în 1947, Academia Română a acordat scriitorilor 120 de premii pentru: poezie, proză, dramaturgie, critică şi traduceri.

1878, 13 august – apare la Gherla şi Cluj Amicul familiei, bilunar (editor Niculae Fekete Negruţiu; în numărul 1 se publică Cântecul gintei latine, al lui Alecsandri)

1878, 22 mai – Vasile Alecsandri primeşte în Franţa, la Montpellier, primul premiu literar internaţional obţinut de un scriitor român (pentru Cântecul gintei latine, pus pe note de compozitorul italian Marchetti).

1890– se înfiinţează Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor. Bogată activitate politică pentru întărirea unităţii naţionale a tuturor românilor din România şi Transilvania. Membri marcanţi: T. Ionescu, O. Goga, V. Alexandrescu Urechia, G. Bogdan-Duică, N. Hodoş, C. Rădulescu-Motru, I.G. Sbiera, O. Densusianu. Din 1914, devine Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor. Organ de presă: Liga română (1896-1900)

1899, 30 ianuarie – Bogdan Petriceicu-Hasdeu face o încercare nereuşită de constituire a unei Societăţi literare. În presa timpului se anunţă Prima asociere a oamenilor de litere români: Subsemnaţii ne luăm îndatorirea de a fonda o asociaţie, cu scopul de a reglementa drepturile de proprietate literară a scrierilor româneşti şi străine, în special, şi va face parte din existenta Societate a Presei. Constituindu-ne ca membri fondatori, declarăm înfiinţată această asociaţie şi alegem în comitetul provizoriu, pus sub preşedinţia domnului B.P. Hasdeu, pe domnii: C. Dimitrescu-Iaşi (vicepreşedinte), iar membri: Em. Porumbaru, C. Disescu, I. Mincu, Th.D. Speranţia, N. Petraşcu, D.C. Olănescu, dr. C.I. Istrati, Virgil Arion, Take Ionescu, N. Filipescu, Barbu Delavrancea, Gion (Ionescu), N. Gane, H.G. Lecca, Zamfir Arbure, Al. Soutzu, Anghel Demetriescu, Al. Tzigara (Samurcaş), dr. Obreja, Il. Chendi, Barbu Păltineanu, Ştefan C. Ioan, C. Dimitriu-Târgovişte, N. Rădulescu-Niger, C. Rădulescu-Motru.

1904– e fondată Tipografia Carmen din Cluj, de către un nepot al lui George Bariţiu, Petre P. Bariţiu, director al acestei tipografii timp de 20 de ani, până la moartea sa, în 1924, când conducerea o preia soţia lui Petru P. Bariţiu, Maria P. Bariţiu, membră a Reuniunii femeilor române din Cluj.

1907 – primele zvonuri consemnate de presă în legătură cu iniţiativa constituirii unei Societăţi a scriitorilor. Viaţa literară şi artistică reproducea zvonul care a ieşit cu privire la dorinţa scriitorilor de a se apropia unii de alţii, formând o societate literară care să vegheze, mai întâi, ca nimeni să nu mai ştirbească din drepturile autorilor intelectuali.

1907– În Viitorul apare, sub semnătura lui Virgil Caraivan, un apel: Scriitorii să se unească toţi într-un mănunchi; să piară discordia dintre ei şi prăpastia ce-i desparte prin ură şi intrigi; toţi să formeze un fel de societate în care să aibă putinţa de a se întâlni, a se cunoaşte, a se sfătui. AcelaşiCaraivan notează: Pe o listă făcută de mine şi de Mihail Sadoveanu am trecut 48 de scriitori tineri, ce urmau să intre în Societate, şi pe următorii ca membri onorifici: Caragiale, Slavici, Delavrancea, Coşbuc. Mai erau trecuţi şi zece critici – în frunte cu Nicolae Iorga. Lista am făcut-o cu Sadoveanu în toamna anului 1907. Erau atunci în viaţă 222 de publicişti, dintre care 30 femei. Am încheiat lista cu 43 de scriitori şi 10 scriitoare.

1908, 13 martie – Emil Gârleanu, Şt. O. Iosif şi Dimitrie Anghel convoacă o primă consfătuire de lucru (la berăria Wilhelm aflată pe strada Edgar Quinet, din Bucureşti) pentru constituirea unei societăţi a scriitorilor. Cincinat Pavelescu aduce de la Paris un statut al Société des Gens de Lettres, societate înfiinţată de scriitorii francezi la 28 aprilie (1838).

1908, 28 aprilie– ia naştere SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMÂNI (preşedinte Cincinat Pavelescu; vicepreşedinte Mihail Sadoveanu); constituirea definitivă are loc la 2 septembrie 1909, când preşedinte e ales M. Sadoveanu. Primul comitet de conducere: Ioan Adam, Dimitrie Anghel, Ion Ciorcârlan, Ludovic Dauş, M. Dunăreanu, Emil Gârleanu ş.a. Şedinţa de constituire are loc la berăria Wilhelm. Cincinat Pavelescu e desemnat preşedinte, G. Ranetti şi Dimitrie Anghel – vicepreşedinţi; Emil Gârleanu şi Ludovic Dauş – secretari.
Procesul verbal: Subsemnaţii, adunându-ne astăzi, 28 aprilie 1908, pentru a întemeia Societatea Scriitorilor Români, am votat alăturatele statute şi am ales următorul comitet: I. Adam, D. Anghel, I.A. Bassarabescu, I.Al. Brătescu-Voineşti, V. Caraivan, I. Ciocârlan, L. Dauş, N. Dunăreanu, Al.G. Florescu, Em. Gârleanu, A. Gorovei, G. Murnu, C. Pavelescu, G. Ranetti, M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, A. Stavri, G. Sylvan; din care au fost proclamaţi: preşedinte – Cincinat Pavelescu; vicepreşedinţi: G. Ranetti şi D. Anghel; cenzori: C. Sandu-Aldea şi M. Sadoveanu; chestori: I. Adam şi G. Murnu; secretari: Em. Gârleanu şi L. Dauş; bibliotecar: Şt.O. Iosif; casier: V. Caraivan. Drept care am semnat prezentul proces-verbal. Societatea numără 20 de membri.

1909, 2 septembrie– are loc constituirea definitivă a SOCIETĂŢII SCRIITORILOR ROMÂNI, în amfiteatrul Liceului Lazăr din Bucureşti. E ales ca preşedinte Mihail Sadoveanu. Este o societate pur culturală, din care fac parte scriitori din toate ţările locuite de români. În activitatea lor, membrii ei s-au gândit să închege pretutindeni, oriunde sunt români, o legătură între ei şi cărturarii neamului. De aceea au pornit printre fraţii lor să le dea încă o dată îndemn pentru păstrarea limbii şi a cărţii noastre româneşti, căci cartea este lumina ce va risipi întunericul din juru-ne, iar limba română este maica noastră; dacă am pierde-o am rămâne orfani şi ne-ar călca în picioare neamurile străine. (Mihail Sadoveanu Cuvânt rostit la una din şezătorile literare din 1909). Societatea numără 45 de membri.

1912– din iniţiativa lui Octavian Goga, se organizează un turneu al SSR prin oraşele transilvane. Participă O. Goga, Cincinat Pavelescu, Alfred Moşoiu, Ion Minulescu, Al. Cazaban, I. Agârbiceanu. Are loc o Şedinţă festivă la Teatrul Naţional din Cluj.

1912– e votată şi publicată în Monitorul Oficial Legea care recunoaşte existenţa Societăţii Scriitorilor Români: Art. 1 – Societatea Scriitorilor Români se recunoaşte ca persoană morală cu drept de a funcţiona după statutele ei din 2 septembrie 1909, care nu se vor putea modifica fără autorizaţia Consiliului de Miniştri. Această lege, dimpreună cu statutele la dânsa anexate, s-au votat în Senat, în şedinţa de la 20 ianuarie anul 1912 şi s-au adoptat cu majoritate de 35 de voturi contra 1. Această lege, dimpreună cu statutele la dânsa anexate, s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 21 februarie 1912, şi s-au adoptat cu majoritate de 63 de voturi, contra 4. Înaintea prezentării legii în Parlament, la 27 noiembrie 1911, Societatea a ţinut o şedinţă extraordinară prezidată de C.C. Arion – recent proclamat preşedinte de onoare al Societăţii. După şedinţă s-a dat un banchet, la hotelul Bulevard. Au vorbit: Mihail Sadoveanu, Radu Rosetti, G. Diamandy, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu şi Cincinat Pavelescu. Caragiale, Delavrancea, Coşbuc şi Vlahuţă nu s-au alăturat Societăţii, dar cei prezenţi le-au transmis, în scris, omagii.

1912, 25 noiembrie– Adunarea generală a Societăţii Scriitorilor Români alege un nou comitet: Mihail Dragomirescu – preşedinte, I.AL. Brătescu-Voineşti – vicepreşedinte; Caton Theodorian – secretar; Mihail Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, Tudor Arghezi, Emil Gârleanu, Dimitrei Anghel – membri; Petre Locusteanu şi D. Karnabat – cenzori; N. Davidescu – bibliotecar. În 15 ianuarie 1913, Ion Gorun e ales vicepreşedinte în locul lui I. Al. Brătescu-Voineşti, iar ca membri noi, G.Bogdan-Duică, în locul lui Dimitrie Anghel, şi Vasile Pop, în locul lui Emil Gârleanu.

1912– apare la Bucureşti primul Almanah al Societăţii Scriitorilor Români. Semnează: I. Agârbiceanu, D. Anghel, I.A. Bassarabescu, N.N. Beldiman, I.Al. Brătescu-Voineşti, Ilarie Chendi, Al. Cazaban, Chiru-Nanov, Ion Dragoslav, Emil Gârleanu, Arthur Gorovei, A. de Herz, Constanţa Hodoş, Vasile Pop, Caton Theodorian, Ion Scurtu – la proză, iar la poezie: George Coşbuc, Victor Eftimiu, N. Davidescu, Zaharia Bârsan, Octavian Goga, Şt.O. Iosif, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, D. Karnabat, Donar Munteanu, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, G. Rotică, N. Săulescu, Al. T. Stamatiad, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, P. Locusteanu, Natalia Negru, S. Mehedinţi şi C. Râuleţ.

1919– la insistenţele lui Octavian Goga, ministru al Instrucţiunii Publice, se redactează un anteproiect de lege a proprietăţii literare şi artistice. În 1923, noul ministru al Artelor – Constantin Banu – reia problema în discuţie. O comisie a Societăţii Scriitorilor Români definitivează proiectul şi, la 31 mai 1923, Parlamentul îl votează, iar la 15 iunie 1923, Legea asupra proprietăţii literare şi artistice este promulgată. Principalele prevederi ale legii sunt: 1 – Drepturile de proprietate literară şi artistică sunt garantate în România fără îndeplinirea nici unei formalităţi; 2 – Autorii de tot felul de scrieri literare sau ştiinţifice, compozitorii, pictorii, sculptorii se vor bucura, pe tot timpul vieţii lor, ca de o proprietate a lor, de dreptul exclusiv de a le publica, a le exporta, a le vinde, dărui [...].

1919– se înfiinţează la Cluj MUZEUL LIMBII ROMÂNE, condus de Sextil Puşcariu (şi devenit Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară Sextil Puşcariu), ca instituţie academică pe lângă Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj. A editat revista Dacoromania.

1920, 4 ianuarie – e fondată Societatea filarmonică Gheorghe Dima Cluj, în casa prof. univ. dr. Gheorghe Giuglea, str. Regina Maria (azi B-dul Eroilor), nr. 49. În comitet: Gheorghe Dima, Nicolae Giuglea, Victor Papilian, Emil Şotropa, Iustin Cloşca Iuga, Camil Negrea, Gheorghe Vâlsan, Ilie Sibianu (director al secţiunii muzicale). Membri fondatori şi: dr. Vasile Başiotă, Emil Panaitescu, dr. Octavian Beu, dr. Al. Miletici, Zeno Vancea, Eugen Cuteanu, dr. Amos Frâncu, dr. Elie Dăianu ş.a. În 1925, preşedinte era dr. Elie Dăianu.

1922,11 iunie – sub mandatul aceluiaşi Corneliu Moldovanu, Societatea Scriitorilor Români anunţă instituirea Premiilor SSR. Până în 1945, Societatea Scriitorilor Români a acordat 151 de premii, la 120 scriitori, printre care şi 7 femei: Hortensia Papadat-Bengescu, Otilia Cazimir, Laura Dragomirescu, Ruxandra Levente, Maria Banuş, Claudia Millian şi Henriette Yvonne Stahl.

1923– şezători literare ale Societăţii Scriitorilor Români sunt organizate la Cluj, Oradea, Satu Mare, Aiud, Blaj, Alba-Iulia, Deva, Arad, Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Hunedoara, Sibiu, Braşov şi Sighişoara. Despre şezătoarea de la Oradea, revista Cele Trei Crişuri notează: Victor Eftimiu şi Zaharia Bârsan au fost asurzitor aplaudaţi şi rechemaţi de publicul entuziast, care nu mai avea loc în sală.

1925, 19 februarie – se constituie SOCIETATEA SCRIITOARELOR, la iniţiativa Adelei Xenopol (Noi ne-am afirmat ca talent şi suntem egale scriitorilor, deci nu vom înceta să luptăm pentru dreptatea cauzei noastre. La merit egal, drept egal). Lista fondatoarelor numără 26 de scriitoare şi de publiciste, între care şi patru membre ale Societăţii Scriitorilor Români: Isabela Sadoveanu, Constanţa Hodoş, Natalia Negru şi Sofia Nădejde.

1926, noiembrie – Societatea Scriitoarelor editează revista proprie, Revista Scriitoarei, în care semnează: Hortensia Papadat-Bengescu, Claudia Millian, Ticu Arhip, Agatha Grigorescu, Alice Gabrielescu, Sanda Movilă, Maria Cunţan.

1926 şi 1928– apare la Cluj Almanahul Presei Române, editat de Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat. Colaboratori: Emil Isac, Cezar Petrescu, I. Agârbiceanu, Aron Cotruş, N. Iorga etc. Tipografia Viaţa.

1926-1929– apare la Sighetu Marmaţiei revista Pagini culturale.

1927-1928– apare la Cluj revista Ardealul teatral şi artistic. Condusă de Victor Eftimiu. Colaboratori: Victor Eftimiu, Al. Hodoş, N. Bretan, N. Ghiulea. Redacţia: str. Regina Maria (azi Eroilor) nr. 37.

1926-1927 – apare laHuedin – ClujGlasul Moţilor – Revistă literară, culturală, informativă. Director Sabin G. Truţia.

1926-1934 – se tipăreşte la Turda revista Arieşul a lui Teodor Murăşanu.

1927-1930– apare la Cluj Patria de duminică.

1927– se constituie Asociaţia Ziariştior din Ardeal şi Banat.

1930Victor Papilianîntemeiază la Cluj un Cenaclu literar. Pe lângă acesta, va apărea revista Darul vremii.

1932– ia fiinţă la Cluj ASOCIAŢIA TINERILOR SCRIITORI ARDELENI. Printre fondatori:Ioan Th. Ilea, C.S. Anderco, V. Beneş, Florica Ciura, Ion Moldovanu, Aurel şi Emil Zegreanu etc. I se alătură Societatea scriitorilor români independenţi. Activitatea lor e consemnată elogios în Azi (revista lui Zaharia Stancu) şi în Viaţa literară a lui I. Valerian. Priorităţi: difuzarea cărţilor şi a revistelor şi înfiinţarea unei edituri proprii. Organizează festivaluri literare la Cluj, Turda, Dej, Gherla, Gârbou etc.

1936– ia fiinţă SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ARDEAL, sub conducerea lui Victor Papilian. Societatea numără 40 de membri fondatori.

1937Societatea Scriitorilor Români din Ardeal organizează şezători literare la Târgu-Mureş şi Braşov. Organizator, ASTRA braşoveană, respectiv Societatea Tinerimea română din Târgu-Mureş. Citesc: Victor Papilian, Paul Constant, Octav Şuluţiu, Mihail Axente, Olimpiu Boitoş, doamna Branişte-Căliman, Teofil Bugnariu, Ştefan Baciu, Victor Iancu, Vasile Netea, V. Copilu-Cheatră, George Popa. În revista Lanuri se menţionează că mulţi tineri scriitori ardeleni acuză numita societate de ermetism şi ostilitate.

1948, 9 ianuarie– se hotărăşte constituirea SOCIETĂŢII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, în locul fostei Societăţi a Scriitorilor Români. Primeşte în rândurile sale şi scriitorii de alte naţionalităţi, dar şi membrii Societăţii Autorilor Dramatici. Zaharia Stancu – preşedinte; Ion Călugăru – secretar general; Gala Galaction, N.D. Cocea, Gaal Gabor şi Al. Şahighian – vicepreşedinţi.

1949, 29 ianuarie – prin Decretul nr. 31, se înfiinţează FONDUL LITERAR.

1949, 25 martieSocietatea Scriitorilor din România fuzionează cu Societatea Autorilor Dramatici şi cu Uniunea Scriitorilor Maghiari din România. Ia fiinţă UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA. Mihail Sadoveanu este ales preşedinte de onoare, iar Zaharia Stancu, preşedinte activ. La şedinţa de deschidere, în localul Institutului de Ştiinţe Juridico-Administrative, au asistat membri ai guvernului şi delegaţii scriitorilor din întreaga ţară. S-a votat noul statut. Din comitetul de conducere mai fac parte Mihai Beniuc, Al. Şahighian, M. Novicov, Eugen Jebeleanu, Liviu Bratoloveanu, Ruxandra Pallade. Societatea Scriitorilor din România numără 248 de scriitori – între care 25 de scriitoare.

1949– Iau fiinţă filiale la Cluj, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, Braşov. FILIALA CLUJ a UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA (devenită Asociaţia Scriitorilor din Cluj, o vreme, apoi, din 1990, iarăşi Filială) a avut de la început sediul în clădirea Tribunei (str. Universităţii nr. 1). Primul preşedinte / secretar a fost Nagy István. Au urmat Ion Brad, D.R. Popescu, Ion Vlad, Liviu Petrescu, Constantin Cubleşan, Irina Petraş. Secretariatul/contabilitatea au fost asigurate de Livia Eromnimon, Bajka Mária şi Maria Damian. Din 1984, de Doina Cetea.

1949, decembrie-1954, ianuarie – apare la Cluj Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj, revistă lunară de cultură (vezi Steaua). În redacţie, cu fluctuaţii: Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, A.E. Baconsky, Victor Felea, Cornel Regman, Aurel Rău, Ion Brad, I. Pervain, IonVlad, Mircea Zaciu, George Munteanu, Dimitrie Vatamaniuc, Aurel Gurghianu, Mircea Tomuş, Leonida Neamţu etc. Redacţia: str. Molotov (azi Eroilor ) nr. 9 şi str. Horea nr. 17 (1951).

1950– ia fiinţă la Bucureşti Şcoala de literatură şi critică literară Mihai Eminescu.

1954, aprilie – apare la Cluj, continuând Almanahul literar, revista Steaua. Revistă a Uniunii Scriitorilor. Redactori şefi: A.E. Baconsky, apoi A. Rău, Adrian Popescu. Redactori, de-a lungul anilor: Iosif Pervain, Ion Brad, G. Munteanu, Cornel Regman, Virgil Ardeleanu, Victor Felea, Leonida Neamţu, Aurel Gurghianu, Aurel Şorobetea, Adrian Popescu, Petru Poantă, Eugen Uricaru, Virgil Mihaiu, Constantin Cubleşan, Ruxandra Cesereanu, Teodor Tihan etc. Colaboratori: I. Agârbiceanu, Emil Isac, Lucian Blaga, D. Ghişe etc.

1956, 24 martie – are loc la Bucureşti Consfătuirea tinerilor scriitori din Republica Populară Română. Deschide lucrările M. Sadoveanu.

1956, 18-23 iuniePrimul Congres al Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română. Mihail Sadoveanu e ales preşedinte, Mihai Beniuc prim-secretar.

1956, iunie – se completează Legea proprietăţii literare şi artistice cu precizări despre moştenitori, contracte de editare, traduceri etc. Noua lege poartă semnătura lui Mihail Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

1957, 10 februarieapare la Cluj, săptămânal, revista Tribuna, editată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Redactor şef: Ioanichie Olteanu, urmat de D. Mircea, D.R. Popescu, V. Sălăjan, Augustin Buzura, Ion Maxim-Danciu. Redactori: Ion Maxim Danciu, Tudor Dumitru Savu, Radu Mareş, Ion Cristofor, Vasile Grunea, Tudor Vlad, Claudiu Groza, Ioan Pavel-Azap, Oana Pughineanu, Ştefan Manasia ş.a.

1968– ia fiinţă, la Cluj, gruparea Echinox care editează revista cu acelaşi nume. Echinox – Revistă studenţească de cultură. Cluj-Napoca: dec. 1968. Redacţia la numărul 1: Eugen Uricaru, Rostás Zoltán, Petru Poantă, Vincenţiu Iluţiu, Dinu Flămând, Radu Mihai, Adrian Popescu, Olimpia Radu, Virágh Dénes, Ion Maxim Danciu, Peter Motzan, , Marcel C. Runcanu, Gh. Călugăreanu, Mircea Baciu, Florin Creangă, Al. Dănescu. În 1970 li se alătură Marian Papahagi, în 1972, Ion Vartic.

1969– e înfiinţată la Cluj Editura Dacia. Director: Alexandru Căprariu.

1969-1973– apare la Oradea Gaudeamus, revistă studenţească de cultură.

1969-1972; 1981-1984 – apare la Baia Mare periodicul Nord.

1969, 24 iunie– ia fiinţă Fondul Literar al USR, organul economic al instituţiei.

1970– apare la Bucureşti revista Manuscriptum. Director Perpessicius.

1970– ia fiinţă Cenaclul George Coşbuc din Bistriţa. A editat foaia Coşbuciana, apoi revista Minerva şi, pentru scurtă vreme, Mişcarea literară.

1971, 25 august – are loc, la Mangalia, primul Simpozion al traducătorilor de literatură română de peste hotare.

1972, 2 martie – se constituie Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti.

1972, mai – apare la Sibiu revista Transilvania, serie nouă. Redactor şef: Mircea Tomuş.

1972, 22-24 mai – Conferinţa Naţională a Uniunii Scriitorilor îl realege ca preşedinte pe ZahariaStancu. Vicepreşedinţi: Laurenţiu Fulga, George Macovescu, Marin Preda, Sütö Andras, Virgil Teodorescu. Preşedinte de onoare: Victor Eftimiu.

1973– apare, la Bucureşti, revista trimestrială Cahiers roumains d études littéraires. Redactori: Adrian Marino, Vasile Nicolescu, Romul Munteanu.
1974– ia fiinţă la Cluj-Napoca Cenaclul literar-artistic Octavian Goga al cadrelor didactice din judeţul Cluj. Cenaclul, condus de Persida Rugu şi Rodica Scutaru-Milaş, a editat mai multe volume, cum ar fi: Cântarea României, 1977; Semnul că nu cunoaştem eclipsa, 1978; Arhiva de cenaclu, 1979; Cărări spre oameni, 1982; Paşi în iarba ninsă, 2000; Pulbere stelară, 2002; Miresme de orgă, 2004; Peregrini prin timp, 2007.

1975, 11 aprilie – după moartea lui Zaharia Stancu, Consiliul Uniunii Scriitorilor îl alege ca preşedinte pe Virgil Teodorescu.
Iau fiinţă Asociaţii de scriitori la Braşov, Constanţa, Craiova, Sibiu.

1975-1977– conducerea Uniunii Scriitorilor este asigurată de Virgil Teodorescu (preşedinte) şi Laurenţiu Fulga (vicepreşedinte).

1976, iunie – are loc ediţia a doua a Simpozionului traducătorilor de literatură română.

1976-1989– apare la Cluj, editat de revista Tribuna, Almanahul Tribuna. Redactor şef: D.R. Popescu, V. Sălăjan (din 1982).

1977, mai – Conferinţa Naţională a Uniunii Scriitorilor din România îl alege preşedinte pe George Macovescu. Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte.

1980– apare, la Cluj-Napoca, Librarul, foaie volantă editată de Comitetul Sindical al Centrului de Librării Cluj, 4 nr. în total (primele trei fiind şapirografiate).

1982 – preşedintele Uniunii Scriitorilor din România este, două mandate, Dumitru Radu Popescu. Din 1984, vicepreşedinţi sunt Alexandru Balaci, George Bălăiţă, Domokos Geza, Constantin Ţoiu.

1982– Secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj – Ion Vlad.

1980-1986– activează la Dej, apoi la Beclean Cenaclul SAECULUM al tinerilor scriitori din Transilvania. Spiritus rector: Radu Săplăcan. Lideri de opinie: Teohar Mihadaş, Ion Mureşan, Marius Lazăr, Cornel Cotuţiu, Olimpiu Nuşfelean, Aurel Podaru etc. În 2007, editează volumul Saeculum, dincolo de nostalgii.

1982– apare almanahul ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN CLUJ Clujul literar şi artistic.

1983 – la Clubul Institutului Agronomic din Cluj-Napoca, şi-a reluat activitatea Cenaclul Octavian Goga al studenţilor. A editat revista Orizonturi. În redacţie: Alexa Gavril Bâle, Horea Muntenus, Daniel Hoblea, Cristian Contraş, Cornel Buda, Nichita Adrian Oros etc.

1988, aprilie – apare, la Cluj-Napoca, Ritmuri pioniereşti (un singur număr), revistă publicată sub egida Consiliului Judeţean Cluj al Organizaţiei Pionierilor. Fondator şi redactor-şef: Ilie Rad. Colaborează: Adrian Marino (cu un articol despre filatelie), Dumitru Pop, Ionel Haiduc, Aurel Negucioiu, rectorul Universităţii ş.a. (I.R.)

1990, aprilieConferinţa Naţională a Uniunii Scriitorilor din România îl alege preşedinte pe Mircea Dinescu. Vicepreşedinţi: Laurenţiu Ulici şi Ştefan Bănulescu. După trei ani, Mircea Dinescu îşi întrerupe mandatul, rămânând preşedinte interimar Laurenţiu Ulici. Vicepreşedinţi: Florin Iaru (1995-1996) şi Eugen Uricaru (1997-2001). După moartea lui Laurenţiu Ulici, Eugen Uricaru asigură preşedinţia interimară.

1990 – Secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj a USR – Liviu Petrescu.

1990– ia fiinţă Fundaţia Culturală Română cu filiale la Cluj (Centrul de Studii Transilvane) şi Iaşi.

1990– ia fiinţă Uniunea Vatra Românească Cluj. Preşedinte: Iustinian Petrescu; preşedinte de onoare: Crişan Mircioiu; vicepreşedinţi: Liviu Roman, Ioan Balotă, Cornel Tarba.

1990– apare la Cluj revista ABC – analiză, comentariu: revistă social-politică şi culturală. Director: Eugen Uricaru. Redactor şef: Tudor Dumitru Savu şi Nicolae Prelipceanu.

1990-1999– apare la Bistriţa revista Minerva, mensual de literatură şi artă cu cea mai mare durată de apariţie în ţinutul năsăudeano-bistriţean; sprijin financiar din partea Consiliului judeţean Bistriţa-Năsăud. În redacţie: Lucian Valea (iniţiatorul noii serii a Minervei), Ion Moise, Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Olimpiu Nuşfelean, Liviu Bleoca, Adrian Dinu Rachieru, Aurel Podaru. Întâiul redactor-şef – Valentin Raus, căruia i-a urmat (din 1994) Cornel Cotuţiu. Colaboratori: Adrian Popescu, Vasile Igna, Mircea Opriţă, Radu Ţuculescu, Ion Mureşan, Radu Săplăcan, Alexandru Vlad, T. Tanco, Minerva Chira, V. Fanache, Ion Buzaşi, Dumitru Micu, Grupul de la Ploieşti, scriitori şi artişti plastici din zonă: Bistriţa, Beclean, Maieru, Sângeorz Băi, Năsăud ş.a.

1990 – apare la Cluj săptămânalul Erdélyi hiradó. Redactor şef Molnos Lajos.

1990– apare Atlas Clujul liber: săptămânal independent. Directori: Valentin Taşcu, Nicolae Mocanu. Redactor şef: Vasile Radu (nr. 1-24) şi Gabriel Cojocaru (nr. 25-78).

1990– apare la Cluj-Napoca Családi Tükör: romániai magyar nők lapja. [Oglinda familiei. Revistă a femeilor maghiare din România], lunar. Redactori: Derzsi Elza, Fabian Magdolna, Jakab Márta etc. Continuă Dolgozó Nő [Femeia muncitoare], apărută între 1946 şi 1989.

1990– apare la Cluj-NapocaEcran: revistă de publicitate şi cultură cinematografică editată de Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmului din România. Redactor şef: Ion Noja, Colegiul redacţional: Corin Braga, Ruxandra Cesereanu ş.a.

1990– apare la Cluj revista Helikon(szépirodalmi hetilap) [Helicon. Săptămânal literar] Redactor şef: Szilágyi István. Continuă revista Utunk. Redactor şef adjunct: Királyi László.

1990– apare la Cluj Eşantion: Publicaţie periodică independentă. Red.: Rodica Scutaru Milaş (12 numere).

1990– apare la Cluj Gazeta de vineri: săptămânal independent. Fondator: Ion Noja. Colegiul redacţional: Irina Petraş, Gh. Cordoş, Petru Poantă, Vasile Sav, Corin Braga.

1990 – apare Lectura – Buletin trimestrial editat de Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj. Director: Traian Brad, apoi Doina Popa.

1990– apare la Cluj Apostrof– revistă editată de Uniunea Scriitorilor şi de Fundaţia culturală Apostrof. Redactor şef: Marta Petreu. Redacţia: Liviu Maliţa, Ioan Milea, Ovidiu Pecican, Octavian Soviany, Ana Cornea, Horváth Sándor, Ştefan Borbély, Lukács József, Ştefan Melancu, Dora Pavel, Irina Petraş ş.a. Coordonatorul rubricii dosar: Ion Vartic. Pe lângă fundaţie, funcţionează editura Biblioteca Apostrof.

1990, noiembrie – e fondată (de un grup de scriitori şi oameni de cultură clujeni: Diana Adamek, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Mircea Borcilă, Traian Brad, Petre Bucşa, Virgil Bulat, Augustin Buzura, Ioana Bot, Ilie Călian, Tudor Cătineanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Mihai Dragolea, Dan Damaschin, Constantin Cubleşan, Victor Felea, Mircea Ghiţulescu, Bazil Gruia, Negoiţă Irimie, Vasile Igna, Mircea Muthu, Irina Petraş, Liviu Petrescu, Petru Poantă, Mircea Popa, Adrian Popescu, Mircea Opriţă, Aurel Rău, Tudor Dumitru Savu, Vasile Sălăjan, Radu Ţuculescu, Ion Vlad, Tudor Vlad, Grigore Zanc) SOCIETATEA CULTURALĂ LUCIAN BLAGA, organizatoare , în fiecare an în luna mai, a Festivalului Internaţional Lucian Blaga şi editoare a Meridianului Lucian Blaga (11 volume). Preşedinţi, de-a lungul anilor, Liviu Petrescu, Horia Bădescu, Mircea Borcilă.

1990-1993 – apare la ClujNU: revistă de atitudine şi cultură pentru tineret, săptămânal. Director: Liviu Man. Redactor şef: Alin Fumurescu.

1990– apare la Satu Mare revista Poesis. Editată de George Vulturescu, Gh. Glodeanu, Emil Matei şi Alexandru Pintescu.

1990– apare la Sibiu revista Euphorion. Director de onoare: Ştefan Aug. Doinaş.

1990– e fondată editura clujeană Echinox. Urmează, una după alta, editurile Clusium, Casa Cărţii de Ştiinţă, Biblioteca Apostrof, Tribuna, Limes, Eikon, Grinta, Polis, Idea Design & Print, Gloria, Kriterion, Tinivár, Presa Universitară Clujeană, Remus, Renaşterea, Risoprint, Cartimpex, Studia, Napoca-Star ş.a.m.d.

1990– ia fiinţă, la Baia Mare, Cenaclul Scriitorilor din Maramureş, continuând seria de dinainte de 1989 (Nord, Arta, Arhetip). Activează pe lângă Asociaţia Scriitorilor Baia Mare coordonată de Săluc Horvat.

1990-1994. – apare Mesagerul Transilvan: cotidian al Prefecturii judeţului Cluj. Director: Tudor Dumitru Savu. Redactor şef: nr. 1-10 – Petre Prunea; nr. 12-71 – Sorin Crişan; nr. 72-213 – Ion Istrate.

1991– Prima ediţie a Salonului naţional de carte de la Cluj, organizat de Direcţia pentru Cultură (Inspectoratul pentru Cultură) a judeţului Cluj în colaborare cu Biblioteca Judeţeană Octavian Goga şi cu Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca.

1991 – apareInformaţia Cluj: publicaţie săptămânală. Redactor şef: Radu Munteanu. Redactor şef adjunct: Dan Comşa. Secretar general de redacţie: Adrian Chircă. Colaboratori: Viorel Dădulescu, Mircea Ambru, Pompiliu Manea, Radu Crişan, Stela Dolea, Ioan-Pavel Azap, Maria Rus, Ana Hăran ş.a.

1991– apare la Cluj Puntea U.D.M.R: Periodic al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Redactor şef: Molnos Lajos. Secretar de redacţie: Asztalos Lajos.

1991– apare la Cluj Revue de Transylvanie editată de Fundaţia Culturală Română, Centrul de Studii Transilvane. Director fondator: Silviu Dragomir.

1992– apare revista Lettre internationale, editată de Fundaţia Culturală Română.

1992-1999– apare la Cluj-Napoca Excelsior – Revistă de aspiraţie şi cultură pentru învăţământul preuniversitar / editată de Şcoala nr. 11. Redactor şef: prof. Ilie Rad.

1992– apre la Cluj Tribuna Ardealului, cotidian independent editat de Fundaţia Culturală Tribuna Ardealului. Redactor şef coordonator: Virgil Lazăr. Redactori şef: Radu Mareş, Ioan Muşlea.

1992-1993– apare THALIA: revista de teatru a Facultăţii de Litere Cluj. Animator: Maria Vodă Căpuşan.

1992 – aparela ClujTransylvanian Review, editată de Fundaţia Culturală Română, Centrul de Studii Transilvane. Colegiul redacţional: Tudor Vlad, Vasile Sălăjan, Vasile Grunea ş.a.

1993 – aparePagini transilvane: publicaţie culturală. Editată de revista Steaua şi redacţia Publicaţii pentru Străinătate.

1993– ia fiinţă la Cluj-Napoca Asociaţia Sindicală a Scriitorilor Clujeni (ASISC). Preşedinte: Mircea Opriţă.

1993 – apare la Cluj-NapocaÚj Ezred: közéleti, gazdasági, kulturális napilap [Nou mileniu. Jurnal social, economic şi cultural]. Redactor şef: Szőcs Géza.

1993 – apare la Oradea revista Aurora, editată de Societatea Oamenilor de Ştiinţă şi a Scriitorilor din Bihor. Colegiul redacţional: Ioan Derşidan, Ioan Ţepelea, Ion Simuţ.

1993-1996– apare la Cluj Diákévkönyv [Anuar studenţesc]. Redactori: Bartha Zoltán şi Molnos Lajos.

1994, 11 iulie– se înfiinţează Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO). Preşedinte: Ion Bogdan-Lefter. Printre membrii fondatori: Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu, Ştefan Borbély, Magda Cârneci, Liviu Antonesei etc.

1996 – apare Philobiblon: bulletin of the L. Blaga Central University Library. Buletin semestrial. Director: Doru Radosav. Redactor şef: Király V. István.

1996, noiembrieapare la Vişeu de Sus, Maramureş, lunarul Astra vişeuană, editat în colaborare cu Jurnalul de Sighet(redactor Nicolae Iuga). Redactor-şef: Marian Nicolae Tomi. Colaboratori: Lucian Perţa, Gavril Ciuban, Gavril Istrate, Valeriu Achim, Ion Ţelman, pictorul Alexandru Szabó ş.a.

1997– apare la Alba Iulia revista Discobolul. Director de onoare: Ion Pop. Redactor şef: Aurel Pantea.

1998– prima ediţie a Colocviilor de la Beclean. Iniţiatori: Aurel Podaru şi Sorin Gârjan.

1998 – apare la Cluj-NapocaCetatea Literară. Revistă lunară de cultură, literatură şi artă. Redactor şef: Dan Brudaşcu; redactor şef adjunct: Miron Scorobete; secretar general de redacţie: Ion Cristofor; redactor: Ovidiu Petca.

1999, 1 maiia fiinţăRadio Renaşterea.

1999, septembrie – ia fiinţă Clubul Saeculum Beclean, organizaţie nonguvernamentală, nonprofit şi apolitică, din iniţiativa unui grup de scriitori şi ziarişti locali, având ca membri fondatori, printre alţii, pe: Olimpiu Nuşfelean, Aurel Podaru, Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Flavia Poenar, Simona Konradi, Mircea Cupşa, Ion Radu Zăgreanu, Cornel Cotuţiu, Marin Popan, Vasile Cherhaţ, Ştefan Mihuţ, Gavril Mureşan, Valentin Falub, Anatol Rurac şi alţii. Preşedintele Clubului Saeculum: Aurel Podaru, secretar: Mircea Cupşa. Din 2002, Clubul Saeculum devine Asociaţia Culturală Clubul Saeculum, cu personalitate juridică şi cu editură proprie. Preşedinte şi secretar: aceiaşi. Asociaţia organizează anual: Colocviile de la Beclean (aflate la ediţia a X-a) şi Bunavestire ART (ediţia a VII-a).

martie 1999– apare, la Cluj-Napoca, revista Reporter, editată de Secţia de Jurnalism a Facultãţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universitãţii Babeş-Bolyai. Fondator şi redactor-şef: Ilie Rad; redactor-şef adjunct: Mihaela Mureşan.

2001 Adunarea generală a scriitorilor Filialei Cluj a USR îşi alege noul comitet. Secretar/Preşedinte: Constantin Cubleşan.

2001Conferinţa Naţională a Scriitorilor îl alege ca preşedinte pe Eugen Uricaru. Vicepreşedinte: Nicolae Breban.

2001, decembrie – are loc la filiala Cluj a USR simpozionul Postmodernismul şi noua critică. Se lansează volumul Panorama criticii literare româneşti. 1950-2000, al Irinei Petraş.

2002– prima ediţie a manifestării BunavestireART, la Beclean. Iniţiator: Aurel Podaru.

2003, iunieapare la Baia Mare Nord Literar, revistă de cultură editată de Asociaţia Scriitorilor Baia Mare, sub egida Consiliului Judeţean Maramureş. Iniţiator şi fondator: Săluc Horvat. Apare lunar. Colegiul de redacţie: Gheorghe Glodeanu – director; Săluc Horvat – director executiv; Augustin Cozmuţa – secretar general de redacţie; V. R. Ghenceanu, Ion M. Mihai, Daniela Sitar-Tăut – redactori; Augustin Botiş, Florica Bud, Ion Burnar, Gavril Ciuban, Nicolae Felecan, Victor Iancu, Marian Ilea, Nicolae Iuga, Ştefan Jurcă, Cornel Munteanu, Adrian Oţoiu, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu, Echim Vancea – redactori asociaţi; Mircea Bochiş – prezentare artistică.

2003Echinoxul aniversează 35 de ani de existenţă.

2003 – apare la Bistriţa Mişcarea literară, trimestrial; director – Olimpiu Nuşfelean, redactor-şef – Ioan Pintea. Revista a preluat numele revistei scoase de Liviu Rebreanu în 1924 la Bucureşti, care avea subtitlul Gazetă săptămânală de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală.

2005,aprilie – Adunarea generală a Filialei Cluj a USR îşi alege noul comitet. Irina Petraş, preşedinte, Doina Cetea, Ruxandra Cesereanu, Mihai Dragolea, Sigmond Istvan, Ion Vartic – membri.

2005, iunie– Conferinţa Naţională a Scriitorilor îl alege ca preşedinte pe Nicolae Manolescu. Vicepreşedinte, Varujan Vosganian.

2005, 26 noiembrie– se constituie la Cluj-Napoca, din iniţiativa lui Marian Petcu, Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP, legalizată abia în 2007). Membri fondatori: Ilie Rad, Elena Abrudan, Mircea Popa, Ion Maxim Danciu şi Mihaela Mureşan.

septembrie 2009– Irina Petraş e realeasă în funcţia de preşedinte al Filialei

noiembrie 2009– Nicolae Manolescu e reales în funcţia de preşedinte al USR.


Pentru fiecare an, începând cu 2005, vezi detalii la Evenimente