Laura Irina Poantă (n. 10 martie 1971, Agnita, judeţul Sibiu). Fiica Irinei Petraş şi a lui Petru Poantă. Traducătoare din engleză şi italiană, grafician, medic.
Liceul de Artă Romulus Ladea Cluj-Napoca (secţia grafică), 1989. Facultatea de Medicină, UMF Iuliu Haţieganu, 1995. Medic primar, şef de lucrări la Clinica Medicală II Cluj. Doctor în medicină (2005).
Autoare şi coautore la peste 15 volume de specialitate (cardiologie, medicină internă, semiologie): Abecedarul vieţii sexuale, 1999; Abecedarul sănătăţii, 2001; Sistemul simpatoadrenergic, în Actualităţi în Patologia Biochimică a bolilor cardiovasculare, sub redacţia Mircea Cucuianu, Dumitru Zdrenghea, 2004; Stresul profesional şi riscul cardiovascular la muncitorii feroviari, 2005; Mic dicţionar etimologic de termeni medicali, 2005; Electrocardiografie cazuri clinice (în colab.), 2006; Semiologie medicală în 100 de imagini (în colab.), 2007; Medicii şi stresul ocupaţional, 2007; Electrocardiografie cazuri clinice, ediţia a doua revizuită (în colab.), 2008; Efectele antrenamentului fizic dincolo de creşterea capacităţii de efort, în Dumitru Zdrenghea (coord.) Recuperare şi prevenţie cardiovasculară, 2008; Termeni medicali cu nume propriu. Dicţionar de semne, simptome, sindroame, 2008; Mâna, în Daniela Fodor, Ecografie clinică musculoscheletală, 2009; Viaţa sexuală. Dicţionar de termeni medicali, 2009; Tulburările funcționale intestinale, sub redacția Dan L. Dumitrașcu, 2009 (în colaborare); Scenarii clinice. Cardiologie, 2012 (în colaborare); Semiologie. Teste, quizuri, scenarii, 2015 (în colaborare cu Laura Nat) ; Termeni medicali. Semne, simptome, sindroame cu nume propriu. Mic dicționar etimologic, 2017; Stresul, boala mileniului 3?, 2020 ; Doctorul de povești. Medicină și literatură, 2021; Omniscop. Medicină și societate, 2023.

 
Traduceri (din engleză şi italiană): Edmondo De Amicis, Lift / Lift, 1999; Katherine Mansfield, The Fly / Musca; Bliss / Fericire, 2003; Edgar Allan Poe, Ms. Found in A Bottle / Manuscris găsit într-o sticlă; The Tell-tale Heart / Inima povestitoare, 2003; Oscar Wilde, The Happy Prince / Prinţul Fericit; The Devoted Friend / Prietenul cel Bun, 2003; Oscar Wilde, The Canterville Ghost/Fantoma din Canterville, 2004; Oscar Wilde, Poems in Prose / Poeme în proză; The Model Millionaire / Milionarul model; The Selfish Giant / Uriaşul cel egoist, 2004; Saki,  The Seven Cream Jugs and Other Short Stories / Cele şapte boluri pentru frişcă şi alte povestiri, 2005; Mark Twain, How To Tell A Story / Cum să spui o poveste; Luck / Noroc, 2005; Luigi Pirandello, Rău de lună/Male di luna (traducere din italiană şi ilustraţii), 2009; Oscar Wilde, Prinţul fericit. Integrala povestirilor, 2014; Gerald Graff, Cathy Birkenstein, Manual de scriere academică. Ei spun /eu spun, 2015; Patrick Skene Catling, Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge, 2016; Anne Fine, Întoarcerea pisicii asasine, 2016; Rochia lui Bill, 2016; Mary Pope Osborne, Portalul magic, patru povestiri, 2017

A tradus piesa lui David Greig,Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o cîndva în fosta Uniune Sovietică. Premiera: 2 octombrie 2010, Teatrul naţional Cluj-Napoca. Regia: Radu Afrim.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România.
 
Membră: Societatea română de medicină internă, Societatea română de semiologie, American society of echocardiography, American psychosomatic society, European association of echocardiography.

Expoziții de pictură și grafică (personale sau colective), la Muzeul de Artă, la Galeriile Steaua, la Biblioteca Centrală Universitară, la Salonul medicilor sau la cel al Scriitorilor, la Turnirul scriitorilor Sighișoara etc.

* * *

Întâlnirea cu un foarte mare scriitor, precum Pirandello, sub un aspect mai puţin cunoscut românilor, ca autor de povestiri, este fireşte un eveniment literar, mai ales pentru că această traducere a Laurei Poantă, din limba italiană, are o fluenţă şi o plasticitate care lasă impresia unui text scris în româneşte. Este impresionantă, totodată, acribia traducătoarei care ţine să adnoteze uneori valenţele stilistice şi semantice ale expresiilor din textul originar, precum sunt notele de la pagina 50. La fel de armonic integrate în atmosfera cărţii sunt ilustraţiile şi coperta volumului, semnate de traducătoarea Laura Poantă, care demonstrează încă o dată cât de talentată plasticiană este, fiecare desen al ei din carte chintesenţializând dominanta simbolică a textului respectiv, într-o reciprocă, fericită, concelebrare a tulburătoarelor adevăruri interioare ale întâmplărilor ce definesc destinele eroilor, în acelaşi timp specifice, dar şi etern omeneşti.  (Rodica Marian, în Tribuna, nr.188, 2010)
Aș sublinia cu deosebire cum ia ființă în paginile acestui dens volum un portret al medicului, întemeiat pe „obligația de-a înțelege și ajuta”. Ceea ce m-a impresionat cu deosebire atunci când Autoarea alege și analizează conexiunea medicinei cu arta a fost accentuarea „rostului artei cuvântului în practica medicală”. Din această perspectivă, am reținut trecerea în revistă a câtorva exemple ilustrative pentru „eficiența practică a recursului la comparații și metafore”. Am fost surprinsă, ca dinaintea unei descoperiri personale, la care, recunosc, nu m-aș fi gândit, de comentariile de admirabil medic-cititor ale Laurei Poantă din capitolul Despre Re(Răs-citire). Și de data aceasta, exemplele varii de viață personală (jocul despre finalul cărții cu „diriga” din liceu, Lelia Nicolescu, prezentă, aș menționa imediat, printre mulții participanți la evenimentele din 16 septembrie, dornică și ea să-și reînsoțească eleva preferată de altădată și cu prilejul festiv actual), din literatura mare (Nabokov), din reviste celebre (The Guardian), studii europene de prestigiu (D. Galef, S. Marche), care, toate, conduc spre o surprinzătoare concluzie: „Faptul că re-citirea ar putea măsura modul în care am evoluat noi de-a lungul timpului, dacă înțelegem la fel unele lucruri, dacă apar idei noi printre rândurile citite anterior”. Doctorul de povești include în capitolul conclusiv câteva interviuri acordate de Laura Poantă în anii 2016-2017, ilustrative pentru autobiografia Ființei medicului-grafician-traducător, axată pe meditația asupra Timpului. Interesantă prin substratul ei filozofic, pentru mine această recapitulare destinală devine hotărâtoare prin evidențierea unui mare, personal răspuns la întrebarea De ce am rămas în țară? (Doina Curticăpeanu, în Steaua 10/2021)


 
laurapoanta@gmail.com;
www.laurapoanta.ro