Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Titu POPESCU

Data nașterii : 1942-05-01


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Titu POPESCU













  (n. 1 mai 1942, Stupca/Ciprian Porumbescu/Suceava). Critic literar, estetician, prozator. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1965). Doctorat în estetică (Bucureşti, 1976). Debut absolut în Tribuna, 1965. Stabilit în Germania (din 1987, azil politic).


Volume:
Mihail Dragomirescu estetician, 1973; Idei estetice în scrierile lui Mihai Ralea, 1974; Specificul naţional în doctrinele estetice româneşti, 1977; Necesitatea esteticii, 1979; Cărţi cu ieşire la mare, 1980; Arta ca trăire şi interpretare, 1982; Concepte şi atitudini estetice, 1983; D. Caracostea – un critic modern, 1987; Un an cât o speranţă, München, Carnetele Observator, 1989; ediţia a II-a: Sibiu, 1992; Radu Maier, album de artă, Verlag Südostdeutsche Kulturwerk, München, 1989; Poetul Horia Stamatu, monografie, München, 1993; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, 2006; Povestiri din Italia, München, Carnetele Observator, 1993; ediţia a II-a: Senzaţie la Florenţa, Sibiu, 1995; Estetica paradoxismului, 1995; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită: 2001; The aesthetics of paradoxism, 2002; Calul troian, povestiri, Verlag Radu Bărbulescu, München, 1996; Sibiu – album sentimental, Casa Verlag, Germania / Editura Triton, Sibiu, 1998; Der steinerne Mensch, Sammlung DL-Prosa, München, 1999; Editoriale, Editura Dorul (Danemarca), 2000; Nimeni nu-i profet în ţara lui, ci în exil, 2000; Martin Frei – fascinaţia culorii, album de artă, 2000; Convorbiri despre exil şi literatură, 2001; Antichitatea mirabilă, Carnetele Observator, München, 2002; Din perspectiva exilului, 2002; După zece ani, jurnal de exil, 2004; Mirela – un paradox, eseu, Pop Verlag, Ludwigsburg / Editura Marineasa, Timişoara, 2005; Calul troian – povestiri din lume, 2005; Colonia compatrioţilor, povestiri, Criterion publishing, Norcross (SUA), 2006; Sibiu – identitate spirituală (în colab.), 2007; Estetica mişcării, 2007; Astaloş – valoarea stilistică a întregului, monografie, 2007; Autori şi climate, 2009; Frumosul natural şi frumosul artistic, 2009; Psihiatrie politică, 2011; Estetica Paradisului, 2011
 
În ţară a făcut parte din redacţia mai multor ziare şi reviste (ultima – revista Transilvania), colaborează la mai multe publicaţii ale românilor din exil, redactor-şef al periodicului Curentul (München, 1989-1993); după 1990, şi-a reluat colaborarea la reviste de cultură şi literare din ţară
 
Premiul Asociaţiei scriitorilor din Sibiu (1983), Premiul Asociaţiei Internaţionale a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români, Literart XXI, şi al revistei Origini (USA) (2002, 2005)
                                                                       
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1974), membru al Uniunii Ziariştilor din România, al Asociaţiei Ziariştilor şi al Asociaţiei Autorilor din Germania.
 
* * *
 
„Titu Popescu face un adevărat gest cultural prin punerea în discuţie a acestui important şi integrat moment al culturii româneşti, momentul M.Dragomirescu”. Eugen Uricaru
„Cartea lui Titu Popescu devine, prin pioneratul ei, un stimulent pentru reluarea discuţiei în legătură cu unul dinte cele mai interesante momente din istoria gîndirii noastre estetice”. Florin Mihăilescu
„Titu Popescu a izbutit o sinteză remarcabilă, ce pune în lumină nouă, edificatoare, contribuţia lui Mihai Ralea”. Constatin Cubleşan
„Foarte sugestive şi neceare ne apar precizările tinzînd spre reliefarea înţelegerii adînci a folclorului în sublinierea ideii de specific naţional”. Traian Liviu Birăescu
„Este meritul lui Titu Popescu de a ne fi pus la dispoziţie, într-o analiză de riguros stil de idei, această perspectivă de ansamblu care, ca orice studiu de sinteză, are şi calitatea de a susţine o prospecţiune”. Paul Balahur
„Ideea cardinală ce asigură unitatea acestui volum este caracterul istoric şi tipologic al sintezei naţionalului în gîndirea etstică românească”. D. Uricariu
„Ampla cercetare a lui Titu Popescu oferă citorului mai mult decît propune titlul ei, în virtutea unei rigori metodologice demne de relevat”. Mircea Braga
„...constituie o utilă trecere în revisă a fenomenelor estetice care intră în sfera specificului naţional”. Valeriu Stancu
„...adevărata vocaţie de estetician a lui Titu Popescu se vădeşte atunci cînd face critica ideilor estetice. Recenziile sale sunt exacte, instructive, polemice”. Mirela Roznoveanu
Nesitatea esteticii este scrisă de un estetician a cărui valoare a fost de-acum  validată de cărţile sale anterioare”. Ion Pascadi
Necesitatea esteticii este o carte substanţială, în cuprinsul căreia esteticianul, criticul şi publicistul acceptă fără disparenţe regulile unui concordat armonios:” Ioan Adam
„Există, în felul în care Titu Popescu organizează materialul meditaţiilor sale, o fermă preferinţă pentru rigoare şi precizie”. Mihai Coman
„Cine citeşte cărţile lui Titu Popescu are surpriza de a descoperi nu un tînăr specialist, ci un om de ştiinţă interesat, la modul cel mai gospodăresc posibil, a recupera teme, idei, cărţi rămase în paragină, în uitare datorită absenţei specialiştilor”. Cornel Ungureanu
„Tenace, muncitor, mai degrabă discret, Titu Popescu îşi alcătuieşte, cu perseverenţă, cu răbdare, în etape, o operă de estetician”. Adriana Iliescu
„Titu Popescu se numără printre acei puţini dar consecvenţi slujitori ai esteticii despre care vorbeşte cu atîta înţelegere”. Gavril Mate
„Titu Popescu crede în fidelitatea faţă de adevărul biografic, în autenticitate deci, respinge alterările care vin din partea mediului social, devierea şi falsificarea specificităţii individuale a expresiei spontane. Este una dintre cele mai bune pldoarii pe această temă.” Adrian Marino
„Meritul cărţii lui Titu Popescu stă în felul în care defineşte, sistematic, cu argumente luate din însăşi opera gînditorului, adevărata însemnătate, nu numai de precursor, ci şi de constructor în unele sectoare ale criticii şi esteticii ştiinţifice, moderne, a scrierilor lui Caracostea”. Mircea Ivănescu
„Stabilind cu fină înţelegere mesajul metafizic al lui Radu, Titu Popescu consideră că la acest pictor există o temă în legătură cu destinul omenirii: o temă lucidă şi lipsită de nelinişti.” Pavel Chihaia
„Titu Popescu veştejeşte atitudinea pescuitorilor în ape tulburi, patriotarzi care trag clpote de vitejie stearpă în cimitirul naţional în care a fost schimbată România”. Vasile Mănuceanu
„Sobră şi serios dpcumentată, monografia lui Titu Popescu îşi atinge scopul. Cunoaşterea unui însemnat poet al exilului, pentru care dimensiunea religioasă e decisivă”. Adrian Popescu
„Cele mai multe naraţiuni propuse nouă de Titu Popescu sunt in nuce naraţiuni fantastice sau detective”. Jacob Popper
Senzaţie la Florenţa este una din cele mai seducătoare cărţi din seria acelora prin care oamenii de cultură ţin să-şi comunice experienţele unor călătorii. Ea are farmecul povestirilor din Decameronul”. Nicolae Stoie
„Titu Popescu reuşeşte să definească un autor prin succesive învăluiri şi pertinente demonstraţii comparatiste”. Geo Vasile
„Citind documentata carte a lui Titu Popescu, un erudit, sau mai pe româneşte , îmi vine în minte butada lui Cioran. < esseyez d'etre libres, vous murrez de faim>”. Radu Enescu
„Cartea sa despre Poetul Horia Stamatu, apărută le München (1993), este un model de cercetare completă despre un scriitor care şi-a împlinit vocaţia în spaţiile culturii germane”. Marian Barbu
„Deşi sibian prin adopţiune, Titu Popescu a închipuit şi împlinit o carte fermecătoare despre oraşul în care a vieţuit.” Alexandru Lungu
„Atît cartea despre Sibiu, cît şi Calul troian, sunt scrieri care se situează la confluenţa dintre literatura de călătorie, eseu şi proza de evocare sau de atmosferă, un mozaic ciudat de imagini şi impresii sentimentale, văzute cu ochiul netocit şi viu al trăirii directe.” Mircea Popa
„Critic literar de anvergură, publicist împătimit de timpuriu – va fin unul dintre refondatorii, în anii 70, ai revistei Transilvania, la Sibiu -, doctor în estetică, bibliografia sa e impresionantă deopotrivă în ţară şi în străinătate”. A.I. Brumaru
„Cînd, în 1987, Titu Popescu a părăsit ţara stabilindu-se la München, criticul literar şi esteticianul sibian era pe deplin realizat, fiind un nume important al literaturii române.” Grigore Scarlat
„Titu Popescu dovedeşte stil şi comunicare intuitivă, talent de prozator”. Valentin Taşcu
„Studiul lui Titu Popescu, Astaloş – valoarea stilistică a întregului, cred că întruneşte o sumă de elemente care îl fac în contiuare actual şi interesant într-un grad înalt”. Victor Cubleşan
„Această carte a lui Titu Popescu despre frumosul natural şi frumosul artistic e în acelaşi timp interesantă şi necesară, dar mai ales se impune ca o contribuţie laudativă a analizei unei teme care nu o dată a căzut în derizoriu”. Cornel Nistea
„Titu Popescu îmbină tragedia din interior cu experienţele din exil ale compatrioţilor săi spre a justifica unitatea de idei”. Nicolae Florescu

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară