(25 octombrie 1943, Timişoara). Prozator S.F, poet, critic literar, traducător. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1966). Debut absolut în ziarul Făclia (1960). Doctorat, 1999, cu teza Discursul utopic.
Volume: Întâlnire cu meduza , 1966; Argonautica, roman, 1970; 2011; Jocul cu vipere, versuri, 1972; Nopţile memoriei, povestiri, 1973; Pasărea de lut, roman, 1976; Adevărul despre himere, nuvele şi povestiri, 1976; Figurine de ceară, povestiri SF, 1978; Semnul licornului, povestiri, 1980; Cina cea mai lungă, roman, 1983; H.G.Wells Utopia modernă, studiu critic, 1983; 2010; Anticipaţia românească. Un capitol de istorie literară, studiu critic, 1994. Discursul utopic. Momente şi repere, 2000; Figurine de ceară. Integrala povestirilor SF, 2004; Mic tratat de concordie naţională, 2005; Discoteca din Alexandria sau Cartea știintelor, eseuri si povestiri (2007); Istoria anticipaţiei romanesti. Un capitol de istorie literara (2007); Cronici de familie. SF-ul românesc dupa anul 2000 (2008); Zodia manipulării, eseuri (2010); Povestiri de duminică (2010); Stiinta si violoncel, eseuri (2011); Călătorie in Capricia, roman (2011).
La Editura Eagle, in colectia „Seniorii Imaginatiei”, au fost reeditate : Intalnire cu meduza, Noptile memoriei şi Adevarul despre himere in 2010 şi Semnul licornului - in 2011.
Traduceri: din D. Keene, H.P. Lovecraft, John Brunner, Du Fu, H.G. Wells.
Antologii de autor Az átlépett látóhatár, 1975; Die beste aller Welten, 1979; SF aus Rumänien, 1983.
Premiul Uniunii Scriitorilor, 1973. Premiul Titu Maiorescu al Academiei, 2002. Premiul pentru întreaga activitate literară acordat de Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy, 2011.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
* * *
„Mircea Opriţă doreşte să facă inoperantă distincţia dintre profesioniştii SF-ului şi aceia ai literaturii main stream, ieşind cu cărţile sale de science fiction din cadrul colecţiilor şi al editurilor specializate şi pătrunzând în literatura «obişnuită» cu numeroase din procedeele specifice în SF…Esenţiale pentru literatura lui Mircea Opriţă sunt tocmai iniţiativele prin care şi-a propus să se distanţeze faţă de o literatură a rezistenţelor minime – ignorarea tabuúrilor, interesul pentru problemele grave ale umanităţii, utilizarea unui cod verbal rafinat, trena de cele mai multe ori impredictibilă a acţiunii şi, implicit, miza pe activitatea de lectură intensă a cititorilor.” - FLORIN MANOLESCU
„Lumile viitorului cunosc în povestirile lui Mircea Opriţă o «tensiune a imperfecţiunii», personajele scriitorului se «împlinesc», literar, numai atunci când îşi dezvăluie puterea de a se nelinişti, de a ezita, de a suferi, de a dori imposibilul, de a greşi chiar, numai atunci când acţiunea – sigură, eficientă, utilă – este dublată de o trăire lăuntrică.” - MIRCEA IORGULESCU
„Cu toate că aproape fiecare dintre cele douăzeci de piese ale volumului [Nopţile memoriei] se structurează în jurul unui captivant subiect de specialitate, Mircea Opriţă nu abuzează, deosebindu-se în această privinţă de unii dintre confraţii săi, de «erudiţia» branşei sale, ce poate deveni obositoare. Interesul său se îndreaptă spre psihologia, mentalitatea, conştiinţa – uneori neliniştită şi problemele – câteodată greu de soluţionat ale omului.” - VALERIU CRISTEA
„O lume fără intelectuali e o lume fără idei. Prozatorul ia în râs această utopie neagră în spatele căreia stau, îmbrăţişate, supraprostia (cum scrie eseistul în articolul refuzat) şi ranchiuna. În Cina cea mai lungă se amestecă într-un mod ingenios epicul pur cu reflecţia socială şi morală (inclusiv notaţiile despre modelele utopiei). Este un roman remarcabil, acut în observaţii, compus într-un stil direct, nervos, ironic.” - EUGEN SIMION
„…ficţiunea lui Mircea Opriţă – ştiinţifică ori epică – din ce în ce se consolidează mai cu temei în zodia aceasta a unei poziţii complex-relativizante dar şi stringent lucide care cred că e şi a lui Swift. Cina, se vede bine, e scrisă de un specialist al SF care-i şi cititor asiduu al lui Swift, al romanelor lui Voltaire, al încărcatelor cu sensuri opuse povestiri unde H.G. Wells a urmărit şi el fluctuanta linie despărţitoare dintre utopie şi antiutopie.” - N. STEINHARDT
„Un intelectualism sublimat, experimentând cu simţ al măsurii formule diferite pentru a da chip temei unice – Timpul, ca dimensiune a umanului – este ceea ce constituie substanţa comună a scrierilor lui Mircea Opriţă. În modalităţi diverse, se exprimă aceeaşi sensibilitate meditativ-lirică şi ironică, a unui spirit deopotrivă clasic şi modern, frământat de întrebările veacului său şi nerenunţând la certitudinea fundamentală a valorii omului.” - ANTON COSMA
„Cu un suflu de cursă lungă ce ştie să-şi menţină echilibrul şi pasul egal de-a lungul sutelor de pagini; disponibil şi deschis la noutate şi diversitate, dar percepându-le mereu obiectiv, ponderat, cu egalitate de spirit şi fără umoare sau parti pris; ştiind să păstreze nuanţa şi relativismul în judecăţi ce se impun totuşi ca definitive; gustând picanteria şi aberaţia, când le întâlneşte, cu un hieratic şi ambiguu surâs de mandarin oriental ce observă cu acuitate contingentul dar rămâne deasupra lui – autorul Anticipaţiei româneşti ştie crea şi comunica senzaţia că îşi domină suveran domeniul: departe de a se lăsa dominat şi sufocat de un „material” altfel imens şi stufos, despre care „ştie tot şi ceva pe deasupra”, el este „cunoscătorul”, expertul pe care nimic nu-l poate surprinde şi amăgi, pentru că a văzut tot, a citit tot, a răscolit şi a scotocit peste tot, nu i-a scăpat nimic şi n-a uitat nimic: el este căpitanul care-şi cunoaşte, aşa zicând, echipajul cu care se află îmbarcat la bordul aceleiaşi nave, Anticipaţia românească, de la primii veterani până la ultimii recruţi.” - CORNEL ROBU
În Cronici de familie „…vocaţia critică şi istorico-literară a lui Mircea Opriţă continuă cu seriozitate şi vigoare, autorul făcând din Cluj, împreună cu Cornel Robu, capitala teoretică a SF-ului din România.” - OVIDIU PECICAN
„Fie clasic, fie modern, Mircea Opriţă reuşeşte să rămână bun în ceea ce face, un superlativ al sefeului românesc contemporan.” - MICHAEL HAULICĂ