Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Ion MOISE

Data nașterii : 1938-05-14


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Ion MOISE













                                           

(n. 14 mai 1938, Târgu Mureş - 4 noiembrie 2012, Bistriţa). A urmat cursurile Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca (1963). Urmează un curs post-universitar de ziaristică la Bucureşti (1973-1974). Profesor la Liceul „Bogdan Vodă” din Vişeul de Sus (1963-1971), redactor la ziarul „Ecoul” din Bistriţa (1971-1974; 1975-1982), directorul Şcolii Generale din Viişoara (1974-1975), bibliotecar la Biblioteca Judeţeană din Bistriţa (1982-1985) şi, din acest ultim an, redactor la „Ecoul”, apoi „Răsunetul”, până în anul 2000. Este din 1990 membru fondator al revistei „Minerva” din Bistriţa, serie nouă, de la nr. 1 până la nr. 41, decembrie 1997. Este mentorul Cenaclului „George Coşbuc” din Bistriţa pe care-l coordonează de peste trei decenii. Actualmente este redactor şef adjunct al revistei bistriţene „Mişcarea Literară”.
A colaborat la revistele: Tribuna, Vatra, Steaua, Transilvania, Cronica, Familia, Luceafărul, Viaţa Românească ş.a.
A debutat în 1968 în revista „Tribuna” din Cluj, cu schiţa Soarele.
A debutat editorial cu romanul Orologiul, Ed. „Dacia”, Cluj-Napoca, 1982.
Au urmat romanele: Numai cu tine, omule, 1990, Ploaia nopţii de iunie, 1999, Ochiul Dragonului, 2005.
A mai publicat un Dicţionar al viselor, 2001, reeditat bilingv (română-engleză), 2003.
A mai publicat un volum de eseuri – Axiome posibile, 2006, şi volumul Martiri sub Steaua lui David, 2006, în colaborare cu Titus Zăgrean.
Face parte din Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi din „Internaţional Organization of Jurnalists”, Praga, 1973.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
 
* * *
 
„Cu mijloace ale realismului tradiţional (naraţiunea la persoana a treia, secondată de analiză), Orologiul prezintă câteva destine în mişcarea şi devenirea lor pe fundalul anilor '60, în acea epocă inconfundabilă, pragmatică, atât de generoasă în semnificaţii pentru actualitate. Realismul, aici tern, aici crud, e punctat cu note romantice în analiză (uneori ironice) şi cu savoarea înscrierii limbajului regional al eroilor.” (Anton Cosma, „Romanul românesc contemporan”, vol. I, 1988)
 

„Cu totul altfel se prezintă romanul lui Ion Moise, Numai cu tine, omule. Este mai curând tradiţionalist, evenimentele se petrec în ordine cronologică, autorul omniscient, personajele înzestrate în momentul apariţiei pe scenă cu o fişă autobiografică.” (Alexandra Vrânceanu, în „România Literară”, 1991, nr. 25)
 
„Mărturisim că avem încredere în destinul scriitoricesc al lui Ion Moise. Îl vedem reuşind pe deplin cu un roman al satului contemporan aşa cum, dintre scriitorii clasici, numai Pavel Dan l-ar fi putut scrie.” (Iuliu Pârvu, în „Steaua”, 1982, nr. 8)
 
„O primă caracterizare care rezultă din lectura celor trei romane publicate de Ion Moise („Orologiul” – 1982, „Numai cu tine, omule” – 1990 şi „Ploaia nopţii de iunie” – 1999) este aceea că proza autorului e una prin excelenţă introspectivă. El nu desfăşoară planuri epice ample şi care să se întrepătrundă, populate de un număr mare de eroi, ci se individualizează prin a urmări cu obstinaţie ce se întâmplă în interiorul personajului, în intimitatea lui. Drama proprie este discretă, analizată profund, a cărei urmărire adesea fascinează prin perseverenţă şi abilitate psihologică. Acţiunea este simplă, lineară, lipsită de spectaculos dramatic, dar câştigând prin profunzimea analizei faptului, a gestului şi a cuvântului, în căutarea erorii comportamentale sau de conjunctură, generatoare de întrebări al căror răspuns rămâne şi la latitudinea cititorului. Pe el, pe cititor, şi-l asociază pe acest drum obsedant din care rezultă o proză extrem de densă, mai mult sau mai puţin diferită de cea a aceluiaşi autor şi pe care au găzduit-o diferite publicaţii.” (Tit Liviu Pop, „Ex libris – scriitori contemporani”, 2003)

 

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară