(a semnat şi Alexandra Medrea-Danciu; n. 2 aprilie 1939, Ţelna/Alba). Traducătoare, poetă, eseistă. Licenţă în litere, specialitatea Limbă şi Literatură română. Trăieşte la Paris.
Traduceri :
Nikos Kazantzakis: Raport către El Greco, Ed. Univers, Buc. 1986; Raport către El Greco, Ed. Humanitas Fiction, Buc. 2012; Teatru: Kouros, Melisa, Cristofor Columb, Ed. Univers,Buc. 1989. (Prefaţa de Romul Munteanu); Fratricizii, Editura de Vest, Timisoara 1993 (prima ediţie); Fratricizii, Ed. Humanitas Fiction, Buc. 2017 (a doua ediţie); Gradina de Piatra, Ed. Humanitas Fiction, Buc. 2018; Ascetica-Salvatores Dei, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1993; Şarpele si Crinul, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005 ( Pe coperte, fotografii de la Eleni Kazantzakis)
Eric Emmanuel Schmitt: Evanghelia după Pilat, Ed. Humanitas Fiction, Buc. 2000; Evanghelia după Pilat, Ed. Humanitas Fiction, Buc. 2010; Evanghelia după Pilat, Ed. Humanitas Fiction, Buc. 2021; Evanghelia după Pilat, Ed. Humanitas Fiction, Buc. 2024
Matthieu Ricard: Arta Meditatiei, Ed. Şcoala Ardeleana, Cluj-Napoca, 2018; Drumuri spirituale. Din cele mai frumoase texte tibetane. Ed. Şcoala Ardeleana, Cluj-Napoca, 2018 ; Pledoarie pentru altruism. Puterea bunăvoinţei. Ed. Şcoala Ardeleana, Cluj-Napoca, 2024
Shantideva: Bodhicariavatara. Calea către Iluminare. Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008
Philippe Sollers: Secretul, Ed. Rao, Buc. 2013; Calatorii Timpului, Ed. Rao, Buc. 2016
Sub direcţia lui Renaud Escandé: Cartea neagra a Revoluţiei Franceze. Antologia. Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2010 (in colaborare cu Olimpia Barbul, Sorin Barbul şi Liliana Şomfălean);
Joseph Bialot, Salonul crimei, Editura de Vest, Timisoara, 1993
 
Volume de autor:Grecia sau nostalgia lipsei de măsură, eseu, Ed. didactica si pedagogica, Buc.1995; Voiaj în dublu V, egografie, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005; Seminţe, poeme, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005; Traducând pe Nikos Kazantzakis, eseu, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca,2006; Signes, poeme în franceză, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007; Ellipses,poeme in franceza, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca 2009; Reflets poeme, în franceză, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca 2012; Heliografii , Ed. Dacia, XXI, Cluj-Napoca, 2012; Poeme, poeme in romana, Ed. Şcoala Ardeleana, Cluj-Napoca,2016; Poèmes (poeme in franceza) Ed. Şcoala Ardeleana, Cluj-Napoca,2016; Eclats (poeme in franceza) Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2012.
 
Membră a Societăţii Internaţionale « Les Amis de Nikos Kazantzakis ».
Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.


* * *
 
N. Kazantzakis, Raport către El Greco : „Alexandra Medrea- Danciu pare să ştie că « cenuşa nu e o traducere a focului ». Versiunea românească pe care ne-o propune arde la o temperatură egală cu cea a textului original. Pliată perfect pe relieful accidentat, dramatic al personalităţii lui Kazantzakis, traducătoarea izbuteşte să producă textul pe care acesta l-ar fi scris, dacă ar fi compus în limba română, cum ar spune Dryden. Fragmentele dintr-un text (care se cere citat în întregime) la care am trimis în aceste pagini sînt argumente suficiente ale calităţii traducerii. Marele Strigăt este reprodus cu instrumente fidele, afine. Nici o stridenţă, nici o slăbiciune care să trădeze forma primă. Un manifest uman şi estetic în neştirbita, tulburătoarea sa măreţie.” (Irina Petraş, în Steaua, anul XXXVIII, nr. 2, 1987)
 
„Marii artişti privesc dincolo de fluxul realităţii zilnice şi văd simbolurile eterne, neschimbătoare…, disting marile fluxuri care purifică sufletul…” (Mircea Braga, înVatra, anul XVII, nr. 195, iunie 1987)
 
„Obsedant jurnal al ascensiunii…, una din cele mai ardente pledoarii pentru esenţă, pentru Absolut, pentru progresul omului spre cele mai înalte virtuţi.” (Grete Tartler, înRomânia Literară anul XX, nr. 15, aprilie 1987)
 
„Sufletul meu este un strigăt şi opera mea ecoul acestui strigăt”. Sub semnul acestui strigăt ne dăruieşte poetul spovedania sa. Cititorul român e în câştig cu traducerea Alexandrei Medrea-Danciu, în care adie din toate părţile spiritul unui mare bântuit: Nikos Kazantzakis!”(Ion Murgeanu, în Tribuna României, anul XVI, nr. 343, iulie 1987)
 
„Scumpa mea Alexandra, mii de mulţumiri pentru că mi-ai trimis Raport către El Greco, care are acum « cetăţenie română »… Sunt la fel de fericită ca Dvs., dacă nu şi mai mult. Vasăzică, românii îl iubesc pe Kazantzakis. Ce bucurie! Cât aş dori, înainte de a muri, să văd « Ascetica » tradusă de Dvs. » (fragmente din scrisorile primite de la soţia scriitorului, doamna Eleni Kazantzakis, la apariţia Raportului către El Greco). 
 
„O amănunţită exegeză a operei, fiecare carte a scriitorului beneficiind de o descriere şi de o discuţie din punct de vedere istorico-literar… Toate acestea într-o frumoasă limbă românească şi o nostalgică şi pătrunzătoare « privire cretană »… încât în final nu putem decât să exclamăm: « Ferice de scriitorii străini care au aşa prieteni printre români ! » (Mircea Popa despre Traducând pe Kazantzakis, în Adevărul de Cluj, 29-30 iulie 2006)
 
„Lirica ei este esenţializată, regeneratoare, precum « seminţele » simbolice în contextul biblic,  ori cele din universul poetic blagian, manifestându-se în text ca alte şi alte semne posibile, ca mărci ale « elipselor » de tot felul . O anume seninătate şi bucurie umple sufletul ei de dorinţa de împărtăşire cu frumuseţea lumii şi a gândului omenesc… Revelaţia este celebrată aproape ritualic, ca o întoarcere intuitivă la marile, nesfârşitele gânduri ce bântuie în lume. » (Rodica Marian, în Tribuna nr.169, din 16-30 septembrie 2009).

 "Madame, j ai reçu la traduction de l article de Constantina Breazu-Stoian. Je vous remercie vivement pour cette belle traduction qui rappelle d une façon émouvante la présence de deux poètes et amis, le talent de traducteur de Ion Caraion. Cet article parâitra dans le Bulletin des Amis de Louis Guillaume, sans doute, à la fin de cette année..." (din Scrisoarea poetului francez Max Alhau, din 3 martie 1997)


http:// kazantzaki.free.fr  (vezi "Sommaire", rubricile "Créations  et spectacles" şi "Sur les pas de Nikos Kazantzaki").