Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Gabriela LUNGU

Data nașterii : 1949-08-16


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Gabriela LUNGU













(n. 16 august 1949, Sebeş, Alba). Traducătoare, eseistă. Facultatea de Litere a UBB Cluj. Doctorat în filologie cu o teză despre proza lui Giorgio Bassani.
Volume: Le invalicabili distanze. La narrativa di Giorgio Bassani, 2007; 2010.
Traduceri: Piero Chiara, Paltonul de astrahan. Un ghimpe în inimă, 1989 (cu pseudonim Miruna Dragomir); Alberto Ongaro, Umbra locuită, , 1991; Dacia Maraini, Lunga viaţă a Mariannei Ucrìa, 2000; Giacomo Leopardi, Cugetări, 2002; Gavril Ciuban, Est, poezii; 2002 (trad. în italiană); Dacia Maraini, Voci, 2003; Margaret Mazzantini, Nu te mişca, 2004; Ioan Flora, Medea e le sue macchine da guerra, 2004 (trad. în italiană); Corrado Bologna, Flatus Vocis. Metafizica şi antropologia vocii, 2004; Lorenzo Renzi, Proust şi Vermeer. Apologia impreciziei, 2006; Alessandro Perissinotto, Celei care ma judeca, Humanitas Fiction, 2008;  Niccolo Ammaniti, Cum vrea Dumnezeu, 2009; Marcel Mureşeanu, Boeme, 2010 (trad. în italiană); Margaret Mazzantini, Venit pe lume, 2010; Gaetano Mollo, Rămurosul, 2010; Alberto Moravia, Cei doi prieteni, 2010; Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Ghepardul; 2011; Antonia Arslan, Ferma ciocârliilor (în colaborare), 2011; Alessandro Baricco, Emaus, 2012; Michela Murgia, Accabadora, 2013; Margaret Mazzantini, Nimeni nu se salvează singur, Polirom, 2013.; Alessandro Baricco, Mr. Gwyn, 2014 ; Margaret Mazzantini, Marea, dimineaţa,  2014; Sînziana Mureşeanu, Viaggi (trad. în lb italiană),  2014; Stefano Zecchi, Când tata m-a învăţat să fluier,  2014; Margaret Mazzantini, Splendoare,  2015; Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Sirena şi alte povestiri,  2016; Alessandro Baricco, Mireasa tânără,  2016; Radu Ţuculescu, Il nostro bravo Michele, Editura Aracne, Roma, 2016; Pier Paolo Pasolini, Băieţi de stradă,  2018; Lorenzo Marone, Tentația de a fi fericiți, 2018; Rosa Ventrella, Povestea unei familii perfecte, 2018; 
Matteo Strukul, Giacomo Casanova. Sonata inimilor frânte, Humanitas Fiction, 2019; Lorenzo Marone, Mâine poate am să rămân, Humanitas Fiction, 2020; Marcel Mureșeanu, Poemi decapitati, Avalon, 2020; Matteo Strukul. Michelangelo ereticul,  Humanitas Fiction, 2021; Peppe Milanta, Zările lui Vinpeel, Casa cărții de știință, 2021; Lorenzo Marone, Un băiat ca toți ceilalți, Humanitas Fiction, 2021; Benedetta Cibrario. Pelin rubiniu, Casa cărții de știință, 2021; Elsa Morante, Insula lui Arturo, Pandora - Anansi, 2022; Matteo Strukul, Dante Enigma, Humanitas Fictiom 2022; Lorenzo Marone, Totul va fi perfect. Humanitas Fiction, 2023; Dacia Maraini, Dragă Pier Paolo, Casa cărții de știință, 2023; Lorenza Pieri, O insulă mai mică, Casa cărții de știință, 2023. Au mai apărut, în 2019, ediția a II-a la Dacia Maraini, Lunga viață a Mariannei Ucrìa, Școala Ardeleană; în 2023. ediția a III-a la Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Ghepardul

  
Prezentă în volumele colective: Giordano Bruno e il Rinascimento quale prospettiva verso una cultura europea senza frontiere, Bucureşti, 2002; Transilvania latina dalla romanità alla romenità, Cluj-Napoca, 2002; Per Teresa. Obiettivo Romania, a c. Giampaolo Borghello, Udine, 2009.
Premiul Uniunii Latine pentru traducerea volumului Corrado Bologna, Flatus vocis. Metafizica şi antropologia vocii.
Premiul internaţional de traducere Diego Valeri - 2010, conferit de oraşul Monselice în colaborare cu Universitatea din Padova (l-au mai primit, în timp, Eta Boeriu şi Marian Papahagi)
 
PREMIO INTERNAZIONALE "DIEGO VALERI"
messo a disposizione dalla Fondazione Cassa di Risparmio di Padova e Rovigo destinato ad una traduzione in lingua straniera di un opera di una scrittrice italiana. La giuria ha assegnato il premio a Gabriela LUNGU per la traduzione in lingua rumena dell opera di Dacia Maraini  La lunga vita di Marianna Ucrěa. Edita a Bucarest dalla casa editrice Univers nel  2000
 
Gabriela Lungu: "Am început să traduc, cu mulţi ani în urmă, oarecum în joacă, pentru că găsisem în literatura italiană nişte cărţi pe care mi-ar fi plăcut să le comentez cu prietenii mei, dar ele nu erau traduse în româneşte. Apoi joaca s-a transformat în pasiune şi dacă trece cîtăva vreme (asta se întâmplă şi pentru că relaţia cu editurile este uneori destul de dificilă) în care nu lucrez la nici o carte, am senzaţia că îmi lipseşte ceva, nu-mi găsesc locul, mă aşez la computer şi fac exerciţii de traducere, aşa ca să nu-mi “ies din mână”. Cred şi eu, asemeni lui Calvino, că traducătorul este “cel mai bun cititor”, pentru că mi s-a întâmplat să dau peste cărţi care, după ce mă entuziasmaseră la o simplă lectură, să nu îmi mai placă tot atât de mult atunci când m-am cufundat în traducerea lor. Oricum, îmi place să cred că o dată terminată, cartea tradusă devine într-un fel şi a mea, există ceva din mine în ea, şi chiar dacă puţină lume ştie cine a tradus-o, mă străduiesc întotdeauna nu numai să caut cuvântul, dar să-l şi găsesc".
 
Mărturisirea traducătoarei spune, în acelaşi timp, despre o pasiune şi despre o responsabilitate grav asumată, despre umilinţa vocii secunde, dar şi despre orgoliul de a intermedia întâlniri mirabile cu cărţi de marcă. Dacia Maraini, Corrado Bologna, Lorenzo Renzi etc., etc. şi-au aflat în ea o interpretă subtilă şi expresivă (Irina Petraş).
Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
gabriela_lungu@yahoo.it;
 

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară