(n. 8 iunie 1947, Târgovişte)
Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia română-italiană. Cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, al Academiei Române; conferenţiar la Departamentul de Limbi şi Literaturi Romanice al Facultăţii de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj.
A publicat numeroase studii şi articole în reviste prestigioase din ţară şi străinătate: „Steaua”, „Dacoromania”, „Studii de onomastică”, „Studii şi cercetări de onomastică”, „Analele Universităţii din Craiova”, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, „Lingua”, „Studi italo-romeni”, „Il nome nel testo”, „Studi di onomastica italiana”.
A contribuit la elaborarea unor lucrări colective, iar în colaborare a publicat un Dicţionar juridic român-italian şi italian-român (2008).

Volume: Numele propriu în textul narativ (2000), Scriptor in fabula (2002), Percorsi del nome (2002),  Incursiuni blagiene, 2011; Strategie denominative in letteratura, Pisa, 2012;  De la cuvinte la cărţi , 2012; Testi e contesti linguistici. Saggi scelti (2017)..

istratemarianaa@gmail com;

* * *

Realonimul devine simbonim– excelentă mutanta semiotică a Marianei Istrate, încă de la studiul său Numele propriu în textul narativ – unde numele are o folosinţă curentă şi una poetică, recunoaşterea venind dinspre teoria denominaţiei. În narativitate, numele proprii forţează intrările în ficţiune; orice avansare reclamă un alt nume. Cu două caractere puternice se eşafodează un roman, ca în Luntrea lui Caron de Lucian Blaga. Personajele principale o pornesc „pe acelaşi drum, în direcţii opuse” spre a cutreiera lumea, descoperind cuvinte, altele decât acelea prin care s-a spus deja totul, ca prin echivalenţele nominale să se atingă inaccesibilul, în sfidătoarea tentativă de a recrea noi dimensiuni şi lumii, şi propriei fiinţe. Victor Nicolae, Raportul Iona, Oradea, Editura Cogito, 2006.
 
Conjuncţia numelui propriu cu literalitatea reprezintă o întreprindere extrem de dificilă în stadiul actual al ştiinţelor umane [...]. Elaborarea,  în aceste condiţii,  a lucrării de sinteză a Marianei Istrate, trebuie salutată ca un act de curaj şi ca o realizare foarte bine venită. Cartea are, înainte de toate, meritul de a fi evitat angrenarea în zonele problematice „minate” ale stadiului actual al disciplinelor implicate şi de a fi abordat, într-un cadru conceptual suficient de larg şi printr-un demers deosebit de riguros şi de temeinic, câteva din aspectele cele mai importante ale onomasticii literare. Mircea Borcilă, în „Steaua”, nr. 2, 2001.