Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară


001 Comisia Arte literare şi publicistice Cluj 2020


Vom introduce la această rubrică ştiri în legătură cu lucrările Comisiei Arte literare şi publicistică din cadrul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală culturală europeană.

Precizăm că orice sugestie din partea dumneavoastră este bine venită.





Anul trecut, a luat fiinţă Asociaţia Cluj-Napoca 2020 – capitală culturală europeană. Numărând printre membrii săi administraţia locală, instituţii de cultură, asociaţii profesionale, universităţi, fundaţii şi societăţi culturale, cluburi, muzee, teatre, dar şi personalităţi independente ale vieţii culturale clujene, ea s-a constituit cu scopul „profund cultural şi instructiv-educativ” de a pregăti şi sprijini candidatura municipiului nostru la titlul de Capitală culturală europeană (în competiţie intrând România, Irlanda şi Serbia; din ţară mai concurează Iaşi şi Timişoara). Depunerea candidaturii, în 2013, are două etape premergătoare: 2011 – radiografierea tuturor sectoarelor prin intermediul comisiilor specializate: Educaţie şi cercetare, Patrimoniu, Arte vizuale, Artele spectacolului şi muzică, Arte literare şi publicistică, Arhitectură şi intervenţie culturală în spaţiul public, Diversitate culturală; 2012 – elaborarea şi implementarea programelor propuse. Primul Comitet Director al Asociaţiei e format din: Alin Tişe, Sorin Apostu, Vasile Puşcaş, Răzvan Rotta, Ionel Vitoc, Radu Munteanu, Ion-Radu Badea, Irina Petraş, Ioan-Grigore Leanca, Florin Stamatian, Szakáts István. Asociaţia are un caracter deschis, ea mizând pe o cât mai largă şi consistentă implicare a locuitorilor şi instituţiilor Clujului în ambiţiosul proiect. Revista „Tribuna” oferă în paginile ei spaţiu pentru dezbateri. Deocamdată, mai jos, schiţa primei întruniri a Comisiei Arte literare şi publicistică („Tribuna” fiind şi ea reprezentată).



Vineri, 4 februarie 2011, a avut loc, în Sala mică a Primăriei, prima întâlnire a membrilor Comisiei Arte literare şi publicistică. Şedinţa a fost deschisă de Florin Moroşanu, Directorul executiv al Asociaţiei, şi condusă de Irina Petraş, membră în Comitetul Director şi coordonator al Comisiei Arte literare şi publicistică. Ţinând seama de stadiul incipient şi tatonant al lucrărilor, s-a propus o abordare liberă, în care evaluarea patrimoniului literar clujean să fie urmată de identificarea, oricât de îndrăzneaţă, a căilor de valorificare a lui. Dezbaterile au vizat îmbinarea eficientă a trecutului literar-publicistic clujean cu valorile contemporane pentru o corectă situare a Clujului literar multicultural la nivel naţional, european, mondial. Cei prezenţi (printre care Horia Bădescu, Adrian Popescu, Ştefan Borbély, Mircea Popa, Mircea Opriţă, Elena Abrudan, Radu Ţuculescu, Ion Cristofor, Claudiu Groza, Karácsonyi Zsolt, Tania Cristea, Marius Tabacu, Dan Brudaşcu, Lukács József, Al. Florin Ţene, Mihaela Rus, Victor Bercea etc.) au avansat propuneri axate pe cele trei mari direcţii/sarcini de avut în vedere în anii ce urmează: I. Inventarierea capitalului literar/publicistic al Clujului; II. Mijloace şi metode de valorificare în actualitate, vizând: 1.) locuitorii Clujului contemporan, 2.) cititorii din ţară şi de peste hotare; III. Promovarea activităţii Asociaţiei.

Clujul dispune de o moştenire literar-publicistică extrem de consistentă, de nivel naţional şi european, în limbile română, maghiară, germană etc. În scopul contabilizării tuturor resurselor din domeniul literaturii şi al publicisticii (scriitori, reviste, imobile, infrastructură etc.), s-au propus următoarele: înfiinţarea unui Muzeu al Literaturii care să concentreze atât documente/cărţi/obiecte legate de moştenirea literară (suplinind absenţa caselor memoriale vizitabile), cât şi activităţi literare: conferinţe, simpozioane, lansări de carte, întâlniri cu publicul, recitaluri de poezie etc.; plasarea unor plăcuţe pe clădirile în care au trăit/au activat personalităţi de marcă ale literaturii, pe foste sedii ale publicaţiilor literare, instituţiilor de cultură, editurilor, tipografiilor etc.; constituirea unor noitrasee de turism cultural; editarea de mini-ghiduri cultural-literare cu informaţii şi imagini privind: Locuri ale memoriei, Presa clujeană, Şcolile Clujului; Bibliotecile şi muzeele, Clujeni în istoria culturii europene/Străini prezenţi în istoria culturii clujene, Străzi istorice, Călători străini prin Cluj, Mituri clujene, Istoria cărţii, Literatura religioasă; Ghidul culinar-literar al Clujului etc., etc.

Cât despre mijloacele şi metodele de valorificare a patrimoniului, s-a vorbit despre: un mall cultural, într-un spaţiu dezafectat, cu susţinere financiară din mediul privat sau din fonduri atrase; o caravană, „Căruţa cu spectacole”, care să străbată cartierele oraşului pentru a aduce „cultura sub geam” (recitaluri de poezie, minispectacole de teatru); afişarea în instituţii, mijloace de transport, aeroport, gară a unor poezii, fragmente de proză, aforisme etc. (după modelul „Poemul zilei”, afişat anii trecuţi în vitrina Librăriei Universităţii); organizarea unor mini-târguri de carte în holul instituţiilor culturale; un Muzeu mass-media; o Cafenea Literară; inaugurarea unui „Walk of fame” pe str. Eroilor; expoziţii de carte dedicată Clujului; un Carnaval literar, festivaluri precum Bere şi literatură, Muzică şi poezie etc. La nivel european/internaţional, s-a propus, printre altele: un mare Festival Literar (European Writers Congress), cu decernarea premiului „Clujul Literar”; un Recital internaţional de poezie (după modelul Festivalului Internaţional Lucian Blaga); un Târg internaţional de carte, la care să fie invitaţi mari scriitori ai lumii, mari edituri, asigurând schimburi culturale mai eficiente şi o mai accentuată promovare a literaturii române; colaborarea cu Centrele Culturale German, Francez, Italian etc., cu Centrul de studii belgiene, cu departamentele de limbi străine ale Facultăţii de Litere a UBB; promovarea interculturalităţii şi intermedialităţii; instituirea unei burse de creaţie literară pentru tineri scriitori, la nivel internaţional; un Colocviu al traducătorilor clujeni şi străini Cuvinte fără frontiere etc. Toate acestea vor putea fi realizate prin colaborarea strânsă a instituţiilor direct legate de activitatea literar-publicistică: Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, revistele de cultură, marile biblioteci, editurile clujene, Liga Scriitorilor, Casa Municipală de Cultură ş.a.m.d. Unele dintre propuneri vor fi experimentate cu ocazia Zilelor municipiului Cluj-Napoca (27 mai-3 iunie 2011), zona rezervată activităţilor literare fiind strada Mihail Kogălniceanu.

Pentru promovarea activităţii Asociaţiei/Comisiei, s-a vorbit despre: elaborarea unei sigle; introducerea unui slogan incitant (de genul: Transylvania is not only Dracula); importanţa lobby-ului în ţară şi în străinătate; susţinerea unor rubrici/emisiuni în cadrul publicaţiilor/posturilor partenere locale, naţionale şi internaţionale; actualizarea permanentă a site-ului Asociaţiei cu date privind structura, activitatea curentă, reperele culturale clujene, cu informaţii şi imagini, cu link-uri către site-urile instituţiilor culturale şi o rubrică specială „Cutia Poştală” în care persoane fizice, juridice, asociaţii etc. îşi pot exprima dorinţa de colaborare, sprijin, adeziune la Asociaţie etc.; editarea unei foi semestriale, mijloc de informare a clujenilor şi, totodată, de implicare a lor în vastul program demarat; producerea unor obiecte promoţionale, simboluri culturale ale Oraşului.

Prima întâlnire a Comisiei a probat cu prisosinţă interesul celor prezenţi pentru ideea de Cluj capitală culturală europeană, cât şi disponibilitatea lor de a se angaja – serios şi cu doza de entuziasm necesară unui asemenea vast proiect – în găsirea căilor optime de atingere a ţintei. Comisia va avea întâlniri lunare pentru a se putea contura, în viitorul apropiat, un program coerent de lucru pentru anii următori.



Vineri, 4 martie 2011, a avut loc, în Sala de sticlă a Primăriei, cea de a doua întâlnire a membrilor Comisiei Arte literare şi publicistică din cadrul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 – capitală culturală europeană. Şedinţa a fost deschisă de Irina Petraş, membră în Comitetul Director şi coordonator al Comisiei Arte literare şi publicistică. Au fost prezenţi: Elena Abrudan, Horia Bădescu, Adrian Corojan, Ion Cristofor, Irina Katona, Mircea Opriţă, Adrian Popescu, Ilie Rad, Al.Fl. Ţene. S-au luat în discuţie şi s-au repartizat pe grupe de lucru sarcinile de îndeplinit pentru viitorul apropiat: 1. Inventarierea patrimoniului literar al Clujului şi pregătirea materialelor atât pentru Proiectul necesar înscrierii în competiţia pentru titlu, cât şi pentru editarea de mini-ghiduri informative pentru cetăţenii municipiului (Scriitori clujeni, Periodice clujene, Străzi istorice cu repere literar-culturale, Case memoriale, Festivaluri literare internaţionale, Edituri, tipografii, librării clujene). Informaţiile culese şi centralizate vor fi organizate pe două mari secţiuni: a) – moştenirea literar-culturală şi b) – valori ale contemporaneităţii. S-a decis ca fiecare material în parte să fie adus, periodic, la cunoştinţa tuturor membrilor Comisiei, pentru o cât mai largă şi eficientă consultare/colaborare a specialiştilor; 2. La punctul Relaţii internaţionale şi lobby, s-a discutat, printre altele, despre aducerea la Cluj-Napoca a unor evenimente culturale internaţionale de impact (de pildă, Salonul Internaţional al benzilor colorate, un Târg internaţional de carte etc.), care să focalizeze atenţia opiniei publice europene/mondiale asupra municipiului nostru; 3. În final, discuţii privind manifestările ocazionate de prima ediţie a Zilelor municipiului Cluj-Napoca (perioada 27 mai-2 iunie). Pentru Zona literaturii (str. Kogălniceanu), s-a propus o Promenadă a cărţilor cu tema Amintiri din interbelic şi cu o serie de acţiuni specifice: târg de carte, recitaluri de poezie şi muzică, mini-spectacole pe teme literare, „carte în dar”, lansare de carte pentru copii şi tineret, recital special Lucian Blaga, parada personajelor literare etc. Comisia se va întruni din nou la începutul lunii aprilie, la o dată care va fi comunicată ulterior.



marţi, 10 mai, ora 11, la sediul Filialei USR - a treia şedinţă de lucru a Comisiei Arte literare şi publicistică. Prezenţi şi membrii Comisiei de la Consiliul Judeţean. S-a discutat despre lansarea unui site Enciclopedia Clujului. Artele cuvântului.





Zilele Clujului

În perioada 27 mai-3 iunie a.c., se va desfăşura prima ediţie a Zilelor Clujului. În zona străzii Kogălniceanu, zona literaturii, se va amenaja

27 mai - 2 iunie- Carte în dar pe Promenada cărţilor

De Zilele Clujului, pe strada Kogălniceanu, sunteţi invitaţi la o Promenadă a cărţilor – Salon şi Târg de carte, deopotrivă, are rostul de a pune încă o dată în valoare producţia clujeană de carte, dar şi de a trimite pregnant la tradiţie, la rădăcini. Totodată, ea este o vastă sală de lectură – toate evenimentele scot în evidenţă SCRIITORUL, CARTEA şi CITITORUL şi subliniază rolul lor în Cetate. Iată câteva momente-reper puse la cale de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, alături de Societatea Culturală Lucian Blaga şi de invitaţi speciali de la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru, Academia de Muzică şi Liceul de Artă Romul Ladea. Editurile şi librăriile clujene participante la Promenadă vor adăuga propriile evenimente (lansări de carte, lecturi, întâlniri cu cititorii).

Vineri, 27 mai 2011, ora 13Deschiderea Promenadei cărţilor.

ora 17Lectura ca spectacol (Miriam Cuibus şi studenţii ei). Promenada cărţilor va inspira actorilor-studenţi o serie de mini-spectacole de teatru şi pantomimă pe ideea Cartea e o scenă în lumea ca teatru.

Sâmbătă, 28 mai, ora 13Recital de poezie şi muzică. Scriitorii clujeni vor citi din opera lor, în acompaniament muzical susţinut de un cvartet de flaute de la Academia de muzică (Raluca Ilovan, Ramona Ţuţuianu, Oana Badescu, Cosmin Demian). Carte în dar.

Duminică, 29 mai, ora 12Recital Lucian Blaga cu actriţa Elena Ivanca. Recitalul se aşază în prelungirea Festivalului Internaţional Lucian Blaga, iar actriţa Naţionalului clujean vă invită pe urmele Paşilor Poetului la împlinirea a 50 de ani de posteritate blagiană (aniversare UNESCO). O secondează la vioară-life Mona Bolojan. În continuare, Recital al poeţilor clujeni şi Carte în dar(Versuri pentru templul său şiMeridian Blaga 11) pentru cititorii spectatori.

Luni, 30 mai, ora 16 Lectura ca spectacol (Miriam Cuibus şi studenţii săi).

Miercuri, 1 iunie, ora 13 – Lansarea volumului Clujul din poveşti editat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor. Acesta continuă Clujul din cuvinte, dar şi Locuirea cu stil sau Clujul în legende, fiind, aşadar, o nouă alcătuire de texte dedicate Cetăţii şi oamenilor săi mari. Lectură publică şi şedinţă de autografe. Carte în dar şi bomboane pentrucopiii spectatori.

Joi, 2 iunie ora 11– Vernisaj Salonul de primăvară al scriitorilor ediţia a 4-a (la Polul cultural)





marţi, 21 iunie, ora 11, la sediul Filialei Cluj a USR - cea de-a patra şedinţă a Comisiei. S-a luat în discuţie proiectul unui site Enciclopedia Clujului.

iata schiţa (site-ul va fi primul pas spre marea Enciclopedie editată în mai multe volume



ENCICLOPEDIA CLUJULUI

Artele cuvântului

PRIMA PAGINĂ

Sus- imagini rulate cu marile instituţii culturale clujene

În stânga:

PERSONALITĂŢI (scriitori, lingvişti, istorici, filosofi, publicişti etc.)

INSTITUŢII CULTURALE (universităţi, şcoli, biblioteci, uniuni, asociaţii, societăţi, institute, teatre, case de cultură, librării, edituri, tipografii)

PERIODICE

LOCURI ALEMEMORIEI (case memoriale, muzee, străzi istorice, clădiri, statui, monumente)

EVENIMENTE (festivaluri, simpozioane etc.)

BIBLIOGRAFIA CLUJULUI CULTURAL (toate cărţile despre Cluj, lucrările de referinţă, dicţionare, enciclopedii, panorame, ghiduri etc.)

Notă: Toate acestea aranjate şi accesabile alfabetic; fiecare cu fişă de dicţionar enciclopedic, cu opere/realizări importante, situate/situabile în context european/universal; fotografii. Fiecare articol va fi semnat de autor, care deţine şi copyright-ul pentru contribuţia sa

În dreapta

LINKuri spre site-uri culturale

CONTACT/AUTORI

ADMINISTRARE SITE

Jos: Comentarii pe o adresă e-mail (corecturi, completări, observaţii)





Irina Petraş: Pledoarie pentru o Enciclopedie a Clujului cultural



În discuţiile purtate în două şedinţe consecutive ale Comisiei Arte literare şi publicistică din cadrul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 – capitală culturală europeană, dar şi la întâlnirile de la Consiliul Judeţean Cluj pe tema Strategiei culturale, s-a evidenţiat, pe de-o parte, moştenirea literar-publicistică de care dispune Clujul, una extrem de consistentă, de nivel naţional şi european, dar şi, pe de altă parte, faptul că inventarierea tuturor resurselor din domeniul literaturii şi al publicisticii (scriitori, reviste, imobile, infrastructură etc.) nu e nicidecum la zi. Pentru ameliorarea acestei stări de lucruri, s-a propus înfiinţarea unui Muzeu al Literaturii care să concentreze atât documente/cărţi/obiecte legate de moştenirea literară (suplinind absenţa caselor memoriale vizitabile), cât şi activităţi literare, şi editarea de mini-ghiduri cultural-literare cu informaţii şi imagini privind: Locuri ale memoriei, Scriitorii clujeni, Presa clujeană, Şcolile Clujului; Bibliotecile şi muzeele, Clujeni în istoria culturii europene/Străini prezenţi în istoria culturii clujene, Străzi istorice, Călători străini prin Cluj, Mituri clujene, Istoria cărţii, Ghidul culinar-literar al Clujului etc., etc. Foarte necesare şi la fel de utile, mai ales pentru realizarea paşilor mici înspre coagularea ideii de capitală culturală, acestea se păstrează la nivelul lucrărilor parţiale şi incomplete deja apărute şi nu îndrăznesc un pas mai departe.

Pentru a aniversa 10 ani de la Unire, un comitet de redacţie format din: Alexandru C. Pteancu (preşedinte), Augustin Maior, Romulus Demetrescu, Aurelian Florinescu, Sever Pop, Ana Voileanu-Nicoară, Alexandru Christescu, Ştefan Meteş, Valeriu Bologa, Victor Laţiu, Septimiu Popa, Ion Muşlea şi Petru B. Cirlea edita la Cluj, în 1929, „Minerva. Enciclopedie Română”, într-un volum de 980 de pagini, cu circa 30.000 de articole, peste 1.000 de clişee în text, 100 hărţi simple, 10 hărţi color şi 50 de planşe artistice. La o sută de ani de la Unire, Clujul ar putea avea o Enciclopedie culturală în mai multe volume, o carte de vizită demnă de o capitală culturală europeană. Am putea dota „labirintul” în care ne aflăm (plin de mistere, necunoscute şi mereu imprevizibil) cu o „catedrală” complementară şi vizibilă de la distanţă, înălţată după un plan riguros şi ştiind ce anume doreşte să fie. Sunt termenii cu care definea Mona Ouzouf (unul dintre coordonatorii enciclopediei Lieux de mémoire. Les France [sic!], alături de Pierre Nora) situarea faţă în faţă cu trecutul: „Pentru memorie, toate conţinuturile sunt actuale […] A trata obiectul istoric ca loc al memoriei înseamnă a da cuvântul prezentului nu ca moştenitor al trecutului, ci ca utilizator de trecut, mereu susceptibil de a reanima mize care somnolează, de a refolosi materiale îngropate. Pe scurt, de a recompune peisajul după nevoile momentului”.

Pentru patrimoniul (cultural-literar) păstrez definiţia oarecum tradiţională, „bunuri spirituale care aparţin întregului popor (fiind transmise de la strămoşi); moştenire culturală; p. ext. bunuri spirituale, culturale etc. care aparţin omenirii întregi”, dar prefer formularea Larousse-ului: „bunuri moştenite de la mamă şi de la tată” (chiar dacă îl reţine doar pe tată, iar matrimoniul s-a restrâns la ideea de căsătorie şi de „ţinere a casei”). Termenul derivă de la pater. Moniul din denumire – nu interesează aici cât de adevărată e o asemenea etimologie – îl leg de moneo/monere care înseamnă multe lucruri extraordinare: a face să-şi amintească, a sfătui, a învăţa, a sprijini şi a îndemna, dar şi a pedepsi (vezi monitorizarea!) dacă cel căruia mama şi tatăl i-au lăsat o avere nu ştie s-o gospodărească. Această valoare dublă de suport şi pedeapsă cade mănuşă pe varianta culturală a patrimoniului: „părinţii” îţi lasă bunuri şi averi de care să-ţi aminteşti („Dacă îţi aminteşti cine ai fost înseamnă că eşti cineva” credea Augustin), dar presupun şi că vei fi bun-conducător-de-moştenire-culturală. Patrimoniul este în chip esenţial o formă de memorie (Françoise Choay, Alegoria patrimoniului, traducere de Kazmer Kovacs, Bucuresti, 1998) şi are o componentă afectivă de neocolit, căci pe lângă informaţia oarecum neutră pe care o conservă, provoacă o amintire şi consolidează o apartenenţă.

Revenind, Enciclopedia Clujului cultural ar inventaria personalităţi, instituţii, asociaţii, fundaţii, evenimente de la începuturi până în prezent. Fiecare articol ar scoate în evidenţă contribuţia la patrimoniul cultural naţional şi recunoaşterea internaţională ale persoanei, instituţiei, evenimentului. Ea nu ar trece cu vederea, desigur, lucrările existente, istoriile literare şi dicţionarele de literatură semnate ori coordonate de Lovinescu, G. Călinescu, Cioculescu-Streinu-Vianu, Crohmălniceanu, Marian Popa, Marin Bucur, Zaciu-Papahagi-Sasu, N. Manolescu, I. Negoiţescu, Eugen Simion,L.Ulici, D. Micu, Ion Bogdan Lefter, Irina Petraş, Marian Popa, Horea Poenar,Mariana Vartic, Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Augustin Pop, Mircea Popa, Elena Stan, Valentin Taşcu, Petru Poantă, Mircea Ghiţulescu, Lucian Valea, Ilie Rad, Eugen Negrici, Alex. Ştefănescu, Tiberiu Fărcaş etc. Ar ţine seama şi de monografiile dedicate Clujului, de la cele mai vechi până la Clujeni ai secolului 20, Clujul literar 1900-2005, Personalităţi clujene ş.a.m.d.

Dar, mai ales, ar reciti trecutul, critic şi generos totodată, sub o urgenţă a prezentului, aceea a identităţii. Prin hazardul Istoriei, ne recunoaştem aşezaţi (nu doar că s-a întâmplat să fim aici şi ne recunoaştem aşezarea, ci cu o insinuare vagă a ne-vinei noastre decurgând din pasivul întâmplării: cineva ne-a aşezat anume, ca să ne joace feste...) „la porţile Orientului”, dar şi la Poarta Occidentului, tânjind mereu recunoaşteri şi integrări, sub semnul lui între – adică şi-şi sau nici-nici, funcţie de umoarea momentului analitic. Dezavuarea valorilor patrimoniale ţine de autosituarea noastră periferică şi suspendată. Numai un neam deloc împăcat cu propriul trecut poate cheltui atâta energie neagră pentru a demola tot ce-l înconjoară. Ştiu că nu suntem un popor bine situat într-o civilizaţie a urmei. Etern începători, iubim, în mod curios, lucrurile noi şi suspendate... Nu ştim continua mari proiecte abandonate din felurite grave pricini, istoria culturală ne e plină de cioturi care n-au fost păduri şi de ruine care n-au fost niciodată zidiri. În era internetică, însă, pământul s-a împânzit de centre autonome şi rebele. În „satul mondial” de azi, sferele de influenţă şi punctele de reper sunt extrem de fluctuante. Un centru, o capitală se configurează oriunde există oameni destul de siguri pe ei cât să înfigă un ţăruş de luare în stăpânire.

Un prim volum din Enciclopedia Clujului cultural ar avea, de pildă, subtitlul Litere, istorie, filosofie (aşadar, arte ale cuvântului). Tot astfel, un alt volum ar putea fi dedicat Artelor plastice şi arhitecturii, altul Artelor spectacolului (teatru, muzică, balet, film) ş.a.m.d.

Acest prim volum ar reţine scriitori, lingvişti, istorici, filosofi, publicişti de primă mărime, dar şi reviste şi instituţii importante sau mari evenimente. Ar fi ilustrat cu fotografii de personalităţi, frontispicii de periodice, pagini de manuscris, coperte de lucrări de referinţă, imagini cu muzee, case memoriale, statui, plăcuţe memoriale etc. Pe lângă personalităţile înscrise ca vedetă, cu fişă individuală enunţând coerent şi succint contribuţia durabilă şi novatoare la patrimoniul cultural, se vor reţine, desigur, colaboratori ai principalelor reviste, conducători de instituţii, organizatori de mari evenimente culturale. Pentru o cât mai largă cuprindere, volumul ar fi completat cu bogate Anexe: liste cu membrii Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, ai Asociaţiei scriitorilor maghiari din Cluj, ai Grupării Echinox, ai Ligii Scriitorilor etc. Tot în Anexă ar putea fi inserate: o listă a tuturor periodicelor clujene ţinând de domeniul artelor cuvântului, hărţi cu itinerare culturale, străzile cu nume de personalităţi ale culturii etc. La o estimare foarte aproximativă, acest volum ar putea număra cel puţin o mie de nume şi ar avea tot cam atâtea pagini. El ar indica şi o listă de linkuri spre site-uri culturale pentru informaţii suplimentare şi ar putea fi însoţit de un CD/DVD cu imagini color.

Pentru realizarea Enciclopediei, e nevoie de un colectiv serios şi harnic, implicat în acest proiect amplu şi îndrăzneţ, dar şi subvenţionat generos de foruri care vor înţelege că strategia culturală nu poate rămâne în stadiul de document formulat superlativ fără concretizări substanţiale şi durabile. Sigur, un mare dicţionar – o enciclopedie – cere un efort de lungă durată, cu satisfacţii puţine pe drumul către împlinirea lui şi cu recompense, din afară, târzii şi îndoielnice. Se pare că Rădulescu-Motru avea dreptate când, în capitolul despre psihologia poporului român inclus în Enciclopedia română de acum o jumătate de secol, ne descria incapabili de acţiuni de mare anvergură şi perspectivă îndepărtată, atraşi, cu oarecare geniu al momentului prielnic, de mici întreprinderi uşor de dus la capăt şi cu câştig imediat. Sumedenia de dicţionare parţiale, locale, specializate e însă şi un semn că pentru mulţi lacuna lexicografică a devenit insuportabilă, de aceea decid să încropească un fragment care le e la îndemână. Vocaţia monumentală e rară în cultura română. Dar sper să putem dobândi capacitatea de a privi în faţă, nu pieziş, părţile întregului care suntem. Se zice că nu ai biografie decât atunci când te (re)cunoaşte celălalt (C. Noica). Poţi avea o viaţă foarte bogată şi pentru tine, o vreme, îndestulătoare, dar biografie nu ai. Dintr-o anume perspectivă, e perfect adevărat. Aş mai adăuga, însă, că nu ai biografie nici atunci când nu-ţi (re)cunoşti şi nu-ţi preţuieşti tu însuţi istoria şi cultura. Că acesta e pasul obligatoriu pentru a accede la preţuirea celuilalt. Că numele, reînnoit periodic într-un efort anamnetic, se preschimbă în renume.

O veste bună şi încurajatoare: Academia Română a lansat, în cadrul unei adunări generale festive consacrate împlinirii a 145 de ani de la înfiinţare, Dicţionarul Tezaur al Limbii Române – cel început de Hasdeu acum mai bine de o sută de ani – în 18 volume. O replică după un veac la Enciclopedia Minerva nu mai pare chiar imposibilă.



marţi, 12 iulie, ora 11, la sediul Filialei Cluj a USR: cea de-a cincea şedinţă a Comisiei. Stabilirea termenelor de definitivare a materialelor pentru site/enciclopedie.

Moştenirea literar-publicistică

În scopul contabilizării tuturor resurselor din domeniul literaturii şi al publicisticii, sarcinile au fost distribuite astfel:



1. Dicţionarul scriitorilor clujeni (Irina Petraş) – datele sunt postate pe site-ul Filialei Cluj a USR (www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro), la secţiunea Clujul literar. Completarea informaţiilor continuă, urmând să se editeze un volum anul viitor. Pentru scriitorii români, a făcut completări Iulian Patca, de la Liga scriitorilor. Szabo Gyula şi David Gyula, pentru maghiari.



2. Presa clujeană – publicaţii literare, edituri, tipografii etc. O primă formă a listei (o ataşez mesajului), redactată de Irina Petraş pentru Clujenii secolului 20, se află în lucru, pentru completări, la Mircea Popa şi Ilie Rad.



3. Locuri ale memoriei – case, clădiri, străzi prin care au trecut personalităţi ale culturii. Pe schiţa inclusă în Locuirea cu stil (autor Irina Petraş), lucrează pentru completări Vasile Lechinţan.



4. Situaţia monumentelor, a plăcuţelor comemorative, a monumentelor funerare este în lucru la Ion Cristofor. Pentru perioada 1984-2011, lista monumentelor funerare se află la Filiala Cluj a USR.



5. Revistele literare clujene Tribuna /redactor şef: Ion Maxim-Danciu; Steaua: redactor şef: Adrian Popescu; Apostrof: redactor şef: Marta Petreu), Oraşul, Verso au găzduit numeroase materiale privind tradiţiile culturale ale Clujului, brandul Clujului, Clujul capitală culturală europeană etc.



Membrii Comisiei nu au renunţat la ideea tipăririi Enciclopediei Clujului. Artele cuvântului.



IMPORTANT!!

Deocamdată, site-ul Asociaţiei poate trimite un link la site-ul USR, unde, pe lângă dicţionarul de la Clujul literar, pot fi consultate la secţiunea Editoriale, în pdf, toate volumele legate Cluj editate de Filiala Cluj a USR: Clujul literar. 1900-2005, 100 de ani de viaţă literară transilvană, Clujul din cuvinte, Clujul din poveşti, Varză à la Cluj, Locuirea cu stil, Caietele Colocviului Naţional al tinerilor scriitori etc.



De asemenea, detalii despre ediţiile succesive ale Festivalului Internaţional Lucian Blaga pot fi găsite la www.societateablaga.ro. Şi acest link ar putea figura pe site-ul Asociaţiei.





 



Categoria : Activități
Data adăugării : 2011-02-05




Apasă aici pentru a adauga produsul în coşul dumneavoastră de cumpărături


Recomandă unui prieten