Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Călin TEUTIŞAN

Data nașterii : 1969-10-09


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Călin TEUTIŞAN













(n. 9 octombrie 1969, Lechinţa/ Bistriţa-Năsăud). Critic şi istoric literar, eseist. Facultatea de Litere UBB Cluj. Debut absolut cu critică literară în Tribuna, 1991. Doctor în Filologie, magna cum laude, în 2005, cu teza Temă şi convenţii. Poezia erotică românească. Director adjunct al Centrului de Cercetări Literare și Enciclopedice; redactor şef-adjunct al revistei internaţionale „Synergies Roumanie”.
 
Volume:Feţele textului, 2002; Eros şi reprezentare. Convenţii ale poeziei erotice româneşti, 2005; Textul în oglindă. Reflexii ale imaginarului eminescian, 2006.
 
Coautorla Dicţionar analitic de opere literare româneşti, 4 vol., 1998-2003; Dicţionarul General al Literaturii Române, 2004-2005;  Dicţionarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până la 1989, 2005;  Meridian Blaga, vol. V, tom 1: Literatură (2005). Hortensia Papadat-Bengescu – vocaţia şi stilurile modernităţii, 2006; Poetica dell’immaginario, 2010.
 
Premiul pentru debut critic al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, 2003; Premiul Ioana Em. Petrescu al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj, 2005; Premiul pentru critică „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, 2006.
 
Membru al USR, Filiala Cluj.

* * *
 
Feţele textului: „Mostre edificatoare pentru calităţile observaţiei critice, studiile cuprinse în acest volum vădesc destinaţia lor iniţială şi, poate, precumpănitoare – amfiteatrul. De aici, acurateţea taxonomică, stringenţa demonstrativă, fermitatea unui discurs “iniţiatic“ lipsit de ticuri orale, deşi adresat unor ascultători.” (Doina Curticăpeanu, Lumi textuale, în Familia, nr. 2, februarie 2003)
 
„Excelează în Feţele textului de Călin Teutişan jocul subtil al informaţiei şi al ideilor, directeţea discursului critic, profunzimea coborârii în geografia textului. Este o carte care ne propune un discurs literar-critic autentic şi convingător, aplicat şi fascinant, a cărui evoluţie ascendentă o aşteptăm cu încredere.” (Olimpiu Nuşfelean, Esteticul în biblioteca secundă, în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 4, aprilie 2004)
 
„Limes cauţionează un debut insolit prin substanţa ideatică grea, prin maturitatea scriiturii, ca şi prin rigoarea profesionistă a abordărilor critice (...). Dar criticul nu este doar un profesionist al ideii, un împătimit al lecturii, el este şi un iniţiator în problematicile abordate, dotat cu o incontestabilă carismă... stilistică.” (Ioana Both, Feţele criticului, în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 2, februarie 2004)
 
„Discursul critic îşi ia în stăpânire universul prin puterea denominativă care imprimă o exactitate aproape matematică demersului argumentativ. Un text critic orgolios, care, pe de o parte, nu riscă termeni nuli şi pe de altă parte îşi păstrează încrederea în capacitatea limbajului de a delimita problematici complexe. Critica lui Călin Teutişan aduce importante soluţionări pe plan terminologic acolo unde discursul tradiţional a rămas în suspensie. Fenomenul estetic e asimilat în procesualitatea sa într-un discurs critic care nu admite accidentalul, ci conjugă mereu, închipuie continuităţi. ... «A face sens», procesual, e, în ultimă instanţă, pretextul dar şi miza finală a unui atare stil critic.” (Alex Goldiş, în Echinox, nr. 1,2,3, 2003)
 
Eros şi reprezentare. Convenţii ale poeziei erotice româneşti: „E – de fapt – o excelentă teză de doctorat, un studiu cu care Călin Teutişan confirmă o promisiune. (...) Foarte  «universitară », adică adaptată la formula sa doctorală, cartea are – totuşi! – o plăcută cursivitate, demonstraţia e atractivă şi convingătoare. În fond şi la urma urmei, e o subtilă transpunere în limbaj savant a interesului mult mai larg al momentului actual pentru tematicile dezinhibate... Călin Teutişan e o promisiune onorată, transformată în certitudinea unui critic remarcabil.” (Ion Bogdan Lefter, Din istoria poeziei erotice româneşti, în Ziua, nr. 3433, 21 septembrie, 2005)
 
„Cu o strategie a lecturii bine pusă la punct, Călin Teutişan redescoperă şi desţeleneşte acest ţinut plin de arome şi întocmeşte o hartă pedantă şi convingătoare a canonului erotic românesc, identificând teme, motive, variante, acţii şi re-acţii poetice. (…) O carte despre credinţa în “autoritatea şi perenitatea valorilor”, dar şi despre nevoia stringentă de a pune, mereu, semne de mare în acest teritoriu mişcător şi durabil, deopotrivă.” (Irina Petraş, La Curţile Amorului, în Apostrof, nr. 9, 2005)
 
„Nu trebuie uitată intenţionalitatea volumului, înscrisă în aria studiilor al căror principiu este privirea integratoare de la distanţă, lucidă, rece şi eficientă. Călin Teutişan este un istoric literar cu apetenţe speculative pe care le marginalizează însă în favoarea certitudinilor ce-i vin din imaginea globalizantă a cărţii.” (Vlad Roman, Feţele scriiturii, în Steaua, nr. 7-8, 2005)
 
„The essay offers a panoramic outlook on Romanian poetry from the Văcărescu brothers to Ion Mureşan. (…) The critic focuses on the discourse of the imaginary, on poetic motifs, and on the manner in which they are organized (…) and Teutişan seeks to indicate those topoi which come to define the poetic canon. (…) In fact, throughout this examination of  Romanian love poetry, the critic focuses not on the individual authors, but rather on their emblematic nature, on their representativeness. Teutişan’s approach is inspired by Foucault, whose Archeology presents the effort of individual thinkers as determined entirely by an epistemic configuration. In Eros and Representation, the critic does not write a history of poets but, as he puts it, a «map of poetic conventions».” (Alex Goldiş, în Transylvanian Review, nr. 4, 2005)
 
„Adept al  ideii tradiţionale că o interpretare trebuie să se construiască pe baza a ceea ce s-a certificat despre obiect, iar nu pe histrionice demolări de perspectivă, Călin Teutişan expune cu seriozitate o istorie critică a liricii de dragoste din ultimele două secole ale literaturii române [iar] perspectiva sa se dovedeşte funcţională, întrucât se întemeiază pe simţ critic în alegerea surselor, coroborat cu răbdarea de a orchestra analize inductive ale unor poeme «necanonice».” (Claudiu Turcuş, Ce s-a întâmplat (în ultimii 10 ani) cu literatura română. Note pe marginea unor cărţi, în Vatra, nr. 3, 2009)
 
Textul în oglindă. Reflexii ale imaginarului eminescian: „Criticul literar Călin Teutişan urmăreşte să repereze semnele şi semnificaţiile oglinzii din opera eminesciană (...) Organizându-şi cartea ca o panoramă de tip mozaic sau vitraliu, în nouă secvenţe tematice, universitarul clujean angajează două forme de cercetare: una hermeneutică, vizând vădite inflexiuni filosofice şi ştiinţifice (trimiterile la studiile de fizică optică sunt elocvente în această direcţie), şi alta de ordin critic, în care exactitatea observaţiilor şi incursiunile comparatiste conferă o tonalitate echilibrată demersului analitic (...) Grila de intepretare se desfăşoară seducător la nivelul jocurilor oglinzilor eminesciene. Este de altfel şi miza eseului semnat de Călin Teutişan, cel care ne incită la o nouă lectură a operei lui Eminescu, văzută ca un text în oglindă.” (Mihai Lisei, în „Steaua”, nr. 4-5, 2007)
 
 

(cteutisan@yahoo.com)

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară