Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Flavia TEOC

Data nașterii : 1971-05-13


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Flavia TEOC













(n. 13 mai 1971, Cluj-Napoca). Poetă, publicistă. Facultatea de Filosofie a UBB Cluj. Masterat în Filosofia Culturii. Debut absolut cu poezie în Steaua (1989).

Volume: Înzeire, versuri, 1992; 1997; Semn către cetate, versuri, 1994; Din casa lui Faust, versuri, 1998; Trestie şi plumb, interviuri, 2001; Braţul pierdut, versuri, 2001; Din capitala provinciei, interviuri, 2002; Cronograf, versuri-antologie, 2004, The Dice, proză, Norcross-USA, 2005; Povestea lui Theodor, 2006; Kyrie Lex, roman, 2009; Calendar românesc în 12 cronici şi o precuvântare, 2009. Prezentă în dicţionare şi antologii de poezie.

* * *
 
Kyrie Lex, debutul de romancieră al poetei Flavia Teoc este o cu totul surprinzătoare combinaţie între un roman istoric şi ceea ce mai nou se numeşte ego ficţiune. Aşa cum foarte bine remarca Ovidiu Pecican în pertinentele rânduri de recomandare a volumului, sensibilitatea poetei Flavia Teoc se simte la tot pasul în această primă încercare majoră de pro­ză. Dincolo de meditaţiile despre sensul istoriei sau despre o eventuală morală a istoriei, permanentul balans între întâmplările din anul 1068 şi stricta contemporaneitate (semnificative sunt eforturile autoarei de a instala internetul într-o locuinţă privată din comună) dă scrierii un aer de uşoară melancolie. Avem de-a face cu poeticitatea de factură mittereuropeană a unei lumi care se sfârşeşte de nostalgia după nişte rosturi ale vieţii care nu vor mai fi niciodată aceleaşi. Inteligenta, bine informata, posesoare a unei siguranţe stilistice de invidiat, Flavia Teoc se anunţă drept una dintre prozatoarele de mare perspectivă din literatura română a noului val. Romanul Kyrie Lex oferă o măsură a indiscutabilelor sale posibilităţi narative. (Tudorel URIAN, 15 mai 2009, în România literară, 2009)
 
Sarmul acestui roman istoric este dat in principal de vocea narativa, Flavia Teoc dovedindu-se un povestitor înzestrat. S-ar putea spune ca aici confluează experienţa poetica a scriitoarei, in capacitatea de a realiza in citeva tuse rapide tablouri veridice si vii, incarcate de emotia celui care transcrie.(...) Tot arsenalul faptic nu este decit un fundal peste care se spune o poveste, o istorie umana decupata de istorie. (Victor CUBLEŞAN, nr. 6, în Steaua, 2009)
 
Dincolo de titlul - poate puţin sarcastic - al celui de-al doilea volum de interviuri cu scriitori clujeni întocmit de poeta Flavia Teoc (Din Capitala Provinciei) cititorului i se oferă o frescă a unei vieţi literar - artistice de o efervescenţă remarcabilă. Pluralitatea preocupărilor celor intervievaţi şochează deopotrivă prin eclectism (lăsând la o parte literatura şi critica aferentă, ele merg de la caligrafia japoneză - Rodica Frenţiu - la teatrologie - Claudiu Groza - şi chiar până la eseuri despre jazz - Virgil Mihaiu) cât şi prin modul armonios în care interacţionează, generând totuşi tendinţe foarte diferite. Dintre acestea, cea pe care Flavia Teoc o urmăreşte constant e raportarea reverentă a acestor scriitori la viaţa culturală din anii '70 - '80, viaţă culturală pe care ea o vede cel mai bine exprimată de către revista Echinox. Desigur, nu e o asociaţie întâmplătoare, această revistă - ce debutează, simbolic aproape, în 1968 - constituind rampa de lansare pentru mulţi din scriitorii intervievaţi şi având un impact major. O caracterizare succintă a curentului literar propagat de revistă e formulată de Ruxandra Cesereanu: "Îmi îngădui să fac din şcoala Echinox un 'ism', şi să consider că acolo se îmbina pe de o parte, ardelenismul riguros, cu ludicul, şi cu o formă de neo-expresionism, tipică pentru sfârşitul de secol XX" (Alexandra Olivoto, în România literară, nr. 36, 2002)

 

Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară