Mircea Muthu (n. 1 ianuarie 1944, Iernut /Mureş). Prof. univ. dr. emerit Facultatea de Litere la Univ. Babeş-Bolyai. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic şi istoric literar, eseist. Doctorat, 1976, cu teza Balcanismul în literatura română pînă în secolul al XIX-lea. Debut absolut Tribuna, 1967. Debut editorial Orientări critice, critică literară, 1972. A colaborat la Echinox, Tribuna, Jurnalul literar, Études Balkaniques, Synthesis, Révue des Études Sud-Est europeenes, South-East Monitor etc. Rubrică permanentă Orientalia în Echinox (1970-1980; Moaie pana în culoarea… în Tribuna (1988-1989; Literatura Sudului în Jurnalul literar (1997-1998).
Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 , 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993; 1998; Esenţe, versuri, 1994; Cântecul lui Leonardo, 1995; Călcîiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi vremea uitată, 1998, 2008 (în colab. Cu Maria Muthu); Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001) ; Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000; 2002; Balcanologie, vol. I, 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002., 2008; Grafii, Poeme, 2004 ; Balcanologie, vol II, 2004 ; Studii de estetică românească, 2005, 2014 (ed. revăzută) ; Balcanologie, vol III, 2008 ; Ochiul lui Osiris, dialoguri, 2010 ; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011 ; Panoramic sud-est european. Confluenţe culturale, 2012 ; Trepte, Poeme, 2013 ; Repere culturale transilvane, vol I ; 2013 ; Estetica între mediere şi sinteză, 2016 ; Balcanismul literar românesc-Panoramic sud este european, ediţie definitivă, 2017 ; Repere culturale transilvane, vol. II, 2018.
A îngrijit ediţii din Anton Pann (1973), Liviu Rebreanu (1976), Henri Jacquier (1991), Radu Stanca (1997), Eugeniu Sperantia (1997), Al.Dima (2002).
Distincţii : Premiul pentru critică şi istorie literară a uniunii scriitorilor din România, 2002 ; Premiul « George Călinescu » pentru întreaga activitate decernat de Muzeul Naţional al Literatuirii Române Bucureşti, 2016. ;Ordinul naţional Pentru merit, în grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques, în grad de cavaler, 2001, pentru servicii aduse culturii franceze.
Colaborări la vol. colective (selectiv) : Scriitori români. Mic dicţionar(1978) ; Dicţionarul Scriitorilor Români , vol I-IV (1995-2002) ; Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000) ; Dicţionar analitic al operelor literare româneşti, vol.I-IV (1998-2003) ; Liviu Rebreanu după un veac (Cluj-Napoca, 1985) ; Cultură şi societate (Bucureşti, 1991) ; Revolution de 1848. La France et l identite nationale roumaine (Dijon, 1998) Le Lait de la mort (Clermont Ferrand, 1998) ; Kulturdialog und akzepierte Vielfalt? Rumanien und rumanische Sprachgebiete nach 1918 (Stuttgart, 1999). L universalite dans l oeuvre de Margueritte Yourcenar, tome I (Tours, 1994/1995) ; Il Bianco e il Nero – Studi di filologia e di letteratura (Universita di Udine, 2007) ; Quaderni di Studi Italiani e Romeni (Alessandria, 2006) ; Dialog uber Grenzen-Beitrage zum Konstanzen Europa-Kolloquium, Weisen Verlag, Klagenfurt – Wien – Ljubliana – Sarajevo (Konstanz, 2008) ; Beniamin Fundoianu sau încercarea paradoxului (Cluj-Napoca, 2010).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
***
Citări (extrase din vol. coordonat de Iulian Boldea, Mircea Muthu în orizontul sintezei, 2014/2018)
„Tocmai pentru că ridică noi întrebări, după ce a dezvăluit aspecte prea puţin întrevăzute anterior, cărţile lui Mircea Muthu se înscriu cu succes în şirul lucrărilor care prefigureză o nouă imgine a istoriei noastre culturale.” Alexandru Duţu (1977)
„ Mircea Muthu nu este un cercetător nici foarte uşor de prezentat, nici – mai ales – de rezumat. Reluat cu atenţie şi cu răbdarea necesară importanţei temelor discutate, autorul se dovedeşte substanţial şi instructiv.” Adrian Marino (1987)
„O contribuţie de seamă la efortul global de circumscriere a fenomenului românesc în cadrul culturilor din sud-estul Europei. ” Zoe Dumitrescu-Buşulenga (1987)
„Cărţile lui Mircea Muthu constituie una dintre cele mai temeinice şi mai serioase lucrări
de sinteză balcanologică din câte avem. ” Liviu Petrescu (1994)
„După un sfert de veac de căutări şi cercetări aprofundate în domeniu, lui Mircea Muthu nu poate să nu-i revină meritul unei asemenea victorii exegetice.” Florin Mihăilescu (2000)
„Cronograf al tradiţiilor balcanice, sondor pre mari platforme disciplinare şi hermeneut de nădejde al gramaticilor culturale, Mircea Muthu reuşeşte să prefacă o temă ce părea compromisă pe vecie într-o meditaţie profundă asupra destinului culturii şi societăţii româneşti. Studiile de estetică românească alcătuiesc o sinteză erudită şi pertinentă care probează nu numai existenţa, ci şi persistenţa unei tradiţii autohtone în domeniu” Andrei Terian (2005, 2006)
„Diagnosticului privind «moartea esteticii», Mircea Muthu îi opune previziunea unei regenerări a disciplinei, criza de legitimare a artei postmoderne impunând nu dispariţia tuturor instrumentelor, ci crearea unei «armături categoriale» noi.” Corin Braga (2006)
„Inţelegerea «balcanismului ca răscumpărare estetică a unei drame colective» face din sinteza lui Mircea Muthu o grilă explicativă pentru umanismul histrionic al popoarelor din spaţiul dintre Adriatică, Bizanţ şi Carpaţi: aici, histrionismul estetizant a fost un mod de a domestici istoria, transformând-o eufemizant în anecdotă. Sensul este exact invers aceluia pe care i-l atribuia esteticului Nietzsche, Mircea Muthu sugerând şi aici un model explicativ tulburător prin însăşi veselia melancolică, suicidară pe care o conţine.” Ştefan Borbely (2008)
Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 , 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993; 1998; Esenţe, versuri, 1994; Cântecul lui Leonardo, 1995; Călcîiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi vremea uitată, 1998, 2008 (în colab. Cu Maria Muthu); Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001) ; Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000; 2002; Balcanologie, vol. I, 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002., 2008; Grafii, Poeme, 2004 ; Balcanologie, vol II, 2004 ; Studii de estetică românească, 2005, 2014 (ed. revăzută) ; Balcanologie, vol III, 2008 ; Ochiul lui Osiris, dialoguri, 2010 ; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011 ; Panoramic sud-est european. Confluenţe culturale, 2012 ; Trepte, Poeme, 2013 ; Repere culturale transilvane, vol I ; 2013 ; Estetica între mediere şi sinteză, 2016 ; Balcanismul literar românesc-Panoramic sud este european, ediţie definitivă, 2017 ; Repere culturale transilvane, vol. II, 2018.
A îngrijit ediţii din Anton Pann (1973), Liviu Rebreanu (1976), Henri Jacquier (1991), Radu Stanca (1997), Eugeniu Sperantia (1997), Al.Dima (2002).
Distincţii : Premiul pentru critică şi istorie literară a uniunii scriitorilor din România, 2002 ; Premiul « George Călinescu » pentru întreaga activitate decernat de Muzeul Naţional al Literatuirii Române Bucureşti, 2016. ;Ordinul naţional Pentru merit, în grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques, în grad de cavaler, 2001, pentru servicii aduse culturii franceze.
Colaborări la vol. colective (selectiv) : Scriitori români. Mic dicţionar(1978) ; Dicţionarul Scriitorilor Români , vol I-IV (1995-2002) ; Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000) ; Dicţionar analitic al operelor literare româneşti, vol.I-IV (1998-2003) ; Liviu Rebreanu după un veac (Cluj-Napoca, 1985) ; Cultură şi societate (Bucureşti, 1991) ; Revolution de 1848. La France et l identite nationale roumaine (Dijon, 1998) Le Lait de la mort (Clermont Ferrand, 1998) ; Kulturdialog und akzepierte Vielfalt? Rumanien und rumanische Sprachgebiete nach 1918 (Stuttgart, 1999). L universalite dans l oeuvre de Margueritte Yourcenar, tome I (Tours, 1994/1995) ; Il Bianco e il Nero – Studi di filologia e di letteratura (Universita di Udine, 2007) ; Quaderni di Studi Italiani e Romeni (Alessandria, 2006) ; Dialog uber Grenzen-Beitrage zum Konstanzen Europa-Kolloquium, Weisen Verlag, Klagenfurt – Wien – Ljubliana – Sarajevo (Konstanz, 2008) ; Beniamin Fundoianu sau încercarea paradoxului (Cluj-Napoca, 2010).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
***
Citări (extrase din vol. coordonat de Iulian Boldea, Mircea Muthu în orizontul sintezei, 2014/2018)
„Tocmai pentru că ridică noi întrebări, după ce a dezvăluit aspecte prea puţin întrevăzute anterior, cărţile lui Mircea Muthu se înscriu cu succes în şirul lucrărilor care prefigureză o nouă imgine a istoriei noastre culturale.” Alexandru Duţu (1977)
„ Mircea Muthu nu este un cercetător nici foarte uşor de prezentat, nici – mai ales – de rezumat. Reluat cu atenţie şi cu răbdarea necesară importanţei temelor discutate, autorul se dovedeşte substanţial şi instructiv.” Adrian Marino (1987)
„O contribuţie de seamă la efortul global de circumscriere a fenomenului românesc în cadrul culturilor din sud-estul Europei. ” Zoe Dumitrescu-Buşulenga (1987)
„Cărţile lui Mircea Muthu constituie una dintre cele mai temeinice şi mai serioase lucrări
de sinteză balcanologică din câte avem. ” Liviu Petrescu (1994)
„După un sfert de veac de căutări şi cercetări aprofundate în domeniu, lui Mircea Muthu nu poate să nu-i revină meritul unei asemenea victorii exegetice.” Florin Mihăilescu (2000)
„Cronograf al tradiţiilor balcanice, sondor pre mari platforme disciplinare şi hermeneut de nădejde al gramaticilor culturale, Mircea Muthu reuşeşte să prefacă o temă ce părea compromisă pe vecie într-o meditaţie profundă asupra destinului culturii şi societăţii româneşti. Studiile de estetică românească alcătuiesc o sinteză erudită şi pertinentă care probează nu numai existenţa, ci şi persistenţa unei tradiţii autohtone în domeniu” Andrei Terian (2005, 2006)
„Diagnosticului privind «moartea esteticii», Mircea Muthu îi opune previziunea unei regenerări a disciplinei, criza de legitimare a artei postmoderne impunând nu dispariţia tuturor instrumentelor, ci crearea unei «armături categoriale» noi.” Corin Braga (2006)
„Inţelegerea «balcanismului ca răscumpărare estetică a unei drame colective» face din sinteza lui Mircea Muthu o grilă explicativă pentru umanismul histrionic al popoarelor din spaţiul dintre Adriatică, Bizanţ şi Carpaţi: aici, histrionismul estetizant a fost un mod de a domestici istoria, transformând-o eufemizant în anecdotă. Sensul este exact invers aceluia pe care i-l atribuia esteticului Nietzsche, Mircea Muthu sugerând şi aici un model explicativ tulburător prin însăşi veselia melancolică, suicidară pe care o conţine.” Ştefan Borbely (2008)