Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Constantina Raveca BULEU

Data nașterii : 1979-03-16


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Constantina Raveca BULEU













 (n. 16 martie 1979, Bistriţa).

Constantina Raveca Buleu s-a născut la 16 martie 1979, la Bistriţa. După absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia Limba şi literatura română – limba şi literatura germană (2002), a urmat cursurile masteratului Istoria ideilor – istoria imaginilor din cadrul aceleiaşi facultăţi, dându-şi apoi doctoratul în filologie cu teza Paradigma puterii în secolul al XIX-lea, tot la Universitatea „Babeş-Bolyai”, cu calificativul Summa cum laude (2008). Membră a Uniunii Scriitorilor din anul 2008, a publicat studii şi eseuri în volume colective şi în presă, fiind autoarea următoarelor
 
Volume: Reflexul cultural grec în literatură (2003); Dostoievski şi Nietzsche. Congruenţe şi incongruenţe (2004); Patru eseuri despre putere. Napoleon, Dostoievski, Nietzsche şi Foucault (2007); Paradigma puterii în secolul al XIX-lea (2011); Voinţa de putere sub semnul ideii europene. Supliment al revistei „Contemporanul”  (2012); Critică şi empatie (2017)
 Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi notela volumul Bucura Dumbravă, Pe drumurile Indiei. Cele din urmă pagini (2016)
Premii: Premiul pentru eseu acordat de Biblioteca Judeţeanã “Octavian Goga”, în cadrul celei de-a doua ediţii a “Anului editorial 2007 – carte şi presã clujeanã”; Premiul pentru ştiinţă enciclopedică şi graţie literară, „Contemporanul”, 2011; Premiul Adrian Marino pentru Critică, istorie literară şi eseu, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2011; Premiul Liviu Petrescu pentru Critică şi istorie literară, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2017.
 

 
* * *
 
„Fire în esenţă senină, ludică, sublimată auster în identitatea unei sobrietăţi disciplinate ce urcă din respectul obiectiv şi avizat pentru actul de cultură, Constantina Raveca Buleu e cel mai realizat nume de până acum al seriei postdecembriste de tineri comparatişti clujeni. Ea a pornit la drum sistematic, ambiţios şi precis, făcând remarcabile studii de diacronie culturală, materializate în volumul Reflexul cultural grec în literatură (Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003), a trecut apoi la abordarea preponderent speculativă, de profunzime, a unei relaţii intelectuale specializate (Dostoievski şi Nietzsche: Congruenţe şi incongruenţe, Cluj-Napoca: Ed. Limes, 2004), oprindu-se în cele din urmă, preţ de un doctorat aflat în curs de finalizare, la reprezentările culturale şi literare ale puterii în secolul al XIX-lea. [...] Cărţile de până acum ale Constantinei Raveca Buleu confirmă din plin stilul înalt, perfecţionist al omului care le-a conceput. Conţinând numeroase aspecte discutate în premieră în exegeza românească, de pe poziţia unei excelenţe stilistice echilibrate, care face ca volumele să fie foarte dense la lectură, cărţile Constantinei Raveca Buleu confirmă o vocaţie erudită de tip universitar, combinată cu o disciplină bibliofilă de esenţă constructivă, sistematizatoare, caracteristică pentru un om cu har şi chemare pentru actul peren de cultură, care suferă atunci când nu găseşte toate cărţile de care are nevoie şi exultă atunci când liniştea bibliotecii îi oferă calmul uman şi intelectual în spiritul cărora a ales, foarte frumos şi discret, să trăiască.” (Ştefan Borbély, în: „Apostrof”. Nr. 12 (247), 2007)
 
„Contează poate contextul formării, dar mai cu seamă înzestrarea şi studiul autoarei. Tînăra cercetătoare cu nume aiuritor izbuteşte să fas­cineze lectorul într-un volum care numai facil nu este, dar se citeşte ca romanele poliţiste.[...] studiul despre Napoleon ar merita două coperţi de carte, ba şi un premiu pe care un juriu dibaci ar trebui să îl acorde. Talentul fără erudiţie e ca pălăria fără cap, dar Constantina [...] le are pe amîndouă, adică pe toate patru, cum se vede şi dintr-o poză de co­pertă. Bravo ei, să mai scrie!” (Horia Gârbea, înLuceafărul de dimineaţă. Nr. 2, ianuarie, 2008)
  „O carte este puternică atunci cînd devine reper de lectură, atunci cînd naşte sentimentul acoperirii quasi-integrale a temei propuse, atunci cînd autorul găseşte formula scriiturii fluente, fără sincope şi dezarticulări, cînd plăcerea cititorului o egalează şi o depăşeşte pe aceea a autorului, cînd poate fi citită şi reluată, fără pregătiri iniţiale, cînd îţi creează convingerea că afli lucruri neştiute sau că le poţi înţelege altfel pe cele ştiute. O carte este puternică atunci cînd se înscrie într-o listă de lecturi necesare pe termen lung: cartea Paradigma puterii în secolul al XIX-lea – de Constantina Raveca Buleu – este o asemenea carte.” (Constantin Dram, în Convorbiri literare, nr. 11/2015)
 Membră a Uniunii Scriitorilor din România

 
constantina.buleu@yahoo.com


 

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară