Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Mircea BRAGA

Data nașterii : 1938-08-27


Nu exista Manuscris _ _ Mircea BRAGA












(n. 27 august 1938, Sibiu - 19 mai 2023, Sibiu). Critic si istoric literar. Facultatea de Filologie a UBB din Cluj (1960). Doctorat in 1984 cu teza V. Voiculescu. Studiu critic. Debut absolut in Steaua, 1956. Membru al Filialei clujene a USR pana in 2000.

Studii: Liceul „Gh. Lazăr”, Sibiu, 1955; Facultatea de Filologie, Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj, 1960; doctor în filologie din 1984, cu teza V. Voiculescu. Studiu critic.
Cariera: Director, Teatrul Dramatic din Baia Mare (1968-1970); director, Teatrul de Stat din Sibiu (1970-1974); preşedinte, Comitetul pentru Cultură şi Artă, jud. Sibiu, 1974-1979; şef de secţie, Revista „Transilvania”, Sibiu, 1979-1990; director general, Casa de Presă şi Editură „Transpres”, Sibiu, 1990-1995; prof. univ., Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, din 1995-2023. Director, Editura „Imago”, Sibiu, din 1995-2022.
Afilieri: Membru în Uniunea Scriitorilor din România (1977), membru în Asociaţia de Literatură Generală şi Comparată din România. Director al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum” din Alba Iulia.
Debut absolut: Revista „Steaua”, Cluj, 1956.
 
Cărți publicate: Spectacolul de teatru și colaboratorii lui (în colaborare), Baia Mare, Ed. Casa Județeană a Creației Populare Maramureș, 1970;Sincronism și tradiție, Cluj, Ed. Dacia, 1972;Conjuncturi și permanențe, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1976;Destinul unor structuri literare, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979;Istoria literară ca pretext, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982;V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, Ed. Minerva, 1984;Când sensul acoperă semnul, București, Ed. Eminescu, 1985;Recursul la tradiție. O propunere hermeneutică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1987;Pe pragul criticii, Sibiu, Ed. Transpres, 1992;Decupaj în sens: propuneri de istorie literară, Sibiu, Ed. Imago, 1997;Cultura – o utopie asumată?, Sibiu, Ed. Imago, 2000;Epoca marilor clasici, Alba Iulia, Ed. Univ. „1 Decembrie 1918”, ed. I, 2001; ed. a II-a, 2001; ed. a III-a, 2002;Teorie și metodă, Sibiu, Ed.Imago, 2002;Vasile Voiculescu, Alba Iulia, Ed. Univ. „1 Decembrie 1918”, 2002;Critică literară, Alba Iulia, Ed. Univ. „1 Decembrie 1918”, ed. I, 2003; ed. a II-a, 2004;Replieri interpretative, Sibiu, Ed. Imago, 2003;Dincolo de binele și răul culturii (Fr. Nietzsche), vol. I, Sibiu, Ed. Imago, 2006;Constantin Noica și Sibiul, Sibiu, Ed. Imago, 2007;V. Voiculescu – Măștile căutării de sine (O hermeneutică a orizonturilor creației), București, Ed. Academiei Române, 2008;Geografii instabile, Sibiu, Ed. Imago, 2010;Despre ordinul suveran al receptării, Sibiu, Ed. Imago, 2013;La izvoarele aventurii metodologice moderne, Iași, Ed. Tipo Moldova, 2013;Rătăcind prin canon, Iași, Ed. Tipo Moldova, 2013;Dincolo de binele și răul culturii (Fr. Nietzsche), vol. 2, Sibiu, Ed. Imago, 2014;Ecce Nietzsche, București, Ed. Academiei Române, 2015;Ultima frontieră. Elemente de teorie culturii, București, Ed. Ideea Europeană, 2018;Biblioteca și irealul din real (Cronotopologie literară), București, Ed. Academiei Române, 2020;În căutarea sensului, București, Ed. Ideea Europeană, 2021;Absolutul. De la destrămare la reconstrucție,Cluj-Napoca, Editura Limes, 2023.      

***
 „În esență, lectura este o întâmplare, nu o alegere: opțiunea este premersă de evaluare, iar aceasta nu poate avea loc fără a cunoaște obiectul. Existența unei prevalorizări ține de funcţia educaţiei, a şcolii şi de prezența unui magister ludi, deci a mişcării unui mecanism extrem de complex, care de fiecare dată deleagă responsabilitatea actului unui cititor diferit, niciodată absolut identic cu cel vizat”. Lectura între alegere (motivată, conştientă) şi întâmplare, iată o problematică unde se adună rolul revistelor literare, al criticii de întâmpinare, care poate furniza sugestii pentru alegere şi căi de a depăși hazardul întâmplării şi, poate, menirea pierdută a criticii de direcție; în urma diminuării (ori chiar a dispariţiei) rosturilor acestor „instanțe” ce pot oferi o ierarhie de valori, apare, aproape firesc, cititorul captiv al spaţiului virtual, pagina „writer-ului” care suportă mult mai multe decît hârtia Galaxiei Gutenberg, dând, iată, senzaţia unică a „navigării”, a libertăţii zborului oriunde şi, în fapt, niciunde: „Libertatea «absolută» oferită de spaţiul virtual, cu precădere de aliniamentele aşa-numitelor reţele de socializare (ca să dăm un singur exemplu), e permisibilă la extrem: «moftul» lui Caragiale însoţeşte gramatica şi punctuaţia, iar dicţionarul poate fi răstălmăcit. Captiv spatiului virtual, cititorul (care aproape întotdeauna e şi «cel ce scrie») se află în faţa unui text multiplu agresiv, care constrânge şi se autoataşează lecturii”. În asemenea pagini, Mircea Braga iese din schema studiilor sale pentru a intra într-o abordare (aproape) publicistică a unei teme şi a unor întrebări foarte actuale, încă neîncheiate şi care, probabil, nu se vor încheia prea curând: pentru că nici Galaxia Gutenberg nu pare dispusă să se predea. Mircea Braga e un eseist cu o cultură solidă şi judecată echilibrată.(Ioan Holban)

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară