Nicolae Turcan (n. 2 octombrie 1971, com. Soveja, jud. Vrancea).Eseist, filosof, teolog, traducător. Licențiat în Filosofie (Universitatea „Babeș-Bolyai”, 1999); licențiat în Teologie (Universitatea „Babeș-Bolyai”, 2010); diplomă postuniversitară de Informatică aplicată și programare (Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca, 2001); master în Literatură Comparată (Universitatea „Babeș-Bolyai”, 2002); doctorat în Filosofie (Universitatea „Babeș-Bolyai”, 2006); doctorat în Teologie (Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba-Iulia). Profesor universitar de Filosofie și Teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai”.
Debut absolut: Poeme, Scutul patriei, Cluj-Napoca, 1994.
Volume publicate: Cioran sau excesul ca filosofie, Limes, Cluj, 2008 (ed. a 2-a 2013); Dumnezeul gândurilor mărunte, Limes, Cluj-Napoca, 2009; Despre maestru și alte întâlniri. Eseuri, cronici, recenzii, Limes, Cluj-Napoca, 2010; Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, Eikon, Cluj-Napoca, 2011; Începutul suspiciunii. Kant, Hegel & Feuerbach despre religie și filosofie, Eikon, Cluj-Napoca, 2011; Abisul și cealaltă dragoste, Limes, Florești, Cluj, 2012; Marx și religia. O introducere, Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Postmodernism și teologie apofatică. O apologie în fața gândirii slabe, Limes, Florești, Cluj, 2014; Apologia după sfârșitul metafizicii. Teologie și fenomenologie la Jean-Luc Marion, Eikon, București, 2016; Paradoxuri și îngenuncheri. Meditații despre filosofie și credință, Eikon, București, 2017; Când adevărul poartă numele dragostei. Studii de teologie și filosofie, Eikon, București, 2018; Partea văzută a iubirii. Pledoarii pentru credință, Renașterea, Cluj-Napoca, 2019; Filosofia pe scurt, vol. I-II, Eikon, București, 2021; Căutătorul și crucea sa, Eikon, București, 2022; Dincolo de suprafața suportabilă a morții, Eikon, București, 2024; Filosofia românească pe scurt. De la Maiorescu la Noica. Note de curs, Eikon, București, 2024; Prezentul tainic. Studii de fenomenologie și teologie, Eikon, București, 2024.
Traduceri din limba franceză: Bobrinskoy, Boris, Compasiunea Tatălui, Renașterea, Cluj-Napoca, 2017; Clément, Olivier, Hristos a înviat! Cuvinte despre sărbătorile creștine, Renașterea, Cluj-Napoca, 2017; Egender, Nicolas, Monahii din Palestina. Portrete duhovnicești, Renașterea, Cluj-Napoca, 2019; Fontaine, Guy, Cinci lecții despre Ortodoxie, Renașterea, Cluj-Napoca, 2017.
Premii: Premiul „Armonii de Primăvară”, Vișeu, 2008; Premiul „H. Jacquier”, Centrul Cultural Francez, Cluj-Napoca, 2009; Premiul Bibliotecii Județene Octavian Goga, Cluj-Napoca, 2009; Premiul pentru excelență în cercetarea științifică, Universitatea Babeș-Bolyai, 2016; Premiul pentru excelență în cercetare științifică, Universitatea Babeș-Bolyai, 2021.

https://nicolaeturcan.ro
 
***
„Cu riscul de a părea unora că exagerez, afirm că am descoperit zilele acestea un gânditor ce poate fi situat pe același nivel cu Gustave Thibon sau Simone Weill. Nicolae Turcan, căci despre el este vorba, este […] gânditorul mistic ortodox, conectat la marile tradiții ale gândirii universale, pe care unii dintre noi îl așteptam.” (Leonid Dragomir)
„…aforismele lui Nicolae Turcan mixează discursul filosofic, referințele literare și un principiu de credință discret supraordonat celorlalte două, rezultatul fiind o afirmare luminoasă a lui Dumnezeu în tot, implicit în «gândurile mărunte» care-I teoretizează prezența.” (Constantina Raveca Buleu)
„Inteligența și finețea de exeget ale lui Nicolae Turcan, în Cioran sau excesul ca filosofie – o teză de doctorat născută în școala Martei Petreu –, propun drept lectură și survolare a acestui obstacol tocmai ceea ce încurca în lectura clasică a lui Cioran, adică eterna și obsesiva lipsă de măsură și coerență a discursului lui Cioran, un Cioran pătimaș în a-și conserva spontaneitatea și identitatea dintre autorul și pacientul discursului.” (Alexander Baumgarten)
„Cioranian prin arta paradoxului, a formulării memorabile, și printr-un discret stoicism, neptic (părinții neptici sunt cei care au atins starea de trezvie) prin grund-ul lui care se află în scrierile patristice, filocalie, pateric, gândire apofatică, autorul ne dăruiește un text de o densitate ideatică necomună. Dar putem găsi și ceva din rigoarea spiritului de geometrie pascalian, ca și sentimentul său al abisurilor.” (Christian Crăciun)
„Nicolae Turcan mi se pare unul dintre puţinii filosofi contemporani români care poate să-i dea o replică lui Cioran, fiind un spirit de acelaşi calibru.” (Ștefan Bolea)