Ana BLANDIANA(Otilia Valeria Coman; n. 25 martie 1942, Timişoara). Poetă, prozatoare, eseistă. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1967). Debut absolut cu versuri în Tribuna (1959). Debut editorial cu Persoana întâia plural, 1964; în perioada clujeană, a mai publicat şi Călcâiul vulnerabil, 1966. Afost membră a Filialei Cluj a USR. Marele Premiu al FestLit Cluj.
„Am însă nostalgia Transilvaniei ca spaţiu privilegiat al spiritualităţii şi istoriei noastre. N-o să încetez niciodată să mă simt aparţinând acestui spaţiu grav şi demn, profund şi aspru, în care se situează izvorul fiinţei şi istoriei noastre ca popor şi ca celulă naţională specifică, unică, deosebită de altele. Sunt mândră că aparţin acestui spaţiu, dar este vorba de o mândrie deschisă – dacă se poate spune aşa – o mândrie în care apartenenţa la Transilvania cuprinde în sine apartenenţa la Europa, apartenenţa la lume şi la univers.” (într-un interviu cu N. Băciuţ)
„Am însă nostalgia Transilvaniei ca spaţiu privilegiat al spiritualităţii şi istoriei noastre. N-o să încetez niciodată să mă simt aparţinând acestui spaţiu grav şi demn, profund şi aspru, în care se situează izvorul fiinţei şi istoriei noastre ca popor şi ca celulă naţională specifică, unică, deosebită de altele. Sunt mândră că aparţin acestui spaţiu, dar este vorba de o mândrie deschisă – dacă se poate spune aşa – o mândrie în care apartenenţa la Transilvania cuprinde în sine apartenenţa la Europa, apartenenţa la lume şi la univers.” (într-un interviu cu N. Băciuţ)