Sandra Cibicenco (22 octombrie 1987, Moldova Nouă, Caraş-Severin) a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Secţia Filosofie. În 2016 a susţinut teza de doctorat Folclorul românesc în opera lui Mircea Eliade, sub coordonarea profesorului Vasile Muscă, în cadrul aceleiaşi universităţi. A fost redactor la Editurile Dacia XXI şi Eikon. În prezent este redactor şi PR al Editurii Şcoala Ardeleană. Membră a Cenaclului UBB, coordonat de poetul Ion Mureşan.
Salata de cuvinte, editura Charmides, 2019, reprezintă debutul în volum al autoarei.
***
Recunoști un poet autentic și după faptul că, nemulțumit de sine, el simte nevoia să definească mereu și mereu statutul poeziei. Aceasta e provocarea pe care ne-o (și și-o) lansează Sandra Cibicenco în Salata de cuvinte. Ca să scurtez drumul cititorului spre carte voi spune că titlul nu are nimic a face cu bucătăria, ci cu psihiatria: salata de cuvinte e un concept sinonim cu fuga de idei, mai precis cu neputința de a-ți organiza gândurile și a-ți ordona cuvintele. Acolo unde comunicarea totală e vecină cu comunicarea imposibilă crede poeta că poate fi localizată marea poezie. În descendența lui Rimbaud cu a sa dereglare a simțurilor, Sandra Cibicenco ne propune, între real și delir, între joacă și încrâncenare, între normal și patologic, poezia ca delir indus. Greu pariu! Greu, dar în numele poeziei, autoarea îl câștigă. Ion Mureșan
Intim legată de registrele și intensitățile traumei, cu referințe constante din sfera patologicului, poezia Sandrei Cibicenco mizează pe stranietate și perplexitate, pe umor macabru și violență viscerală. Versul este spectral, orientat insistent într-o direcție haptică și aurală. Din aceste bucle ale dezintegrării scapără uneori delicioase ecouri prozodice îndepărtate, incipituri de baladă sau structuri simili-dramaturgice. Pregnantă, iarăși, este digestia poetică a diverselor materiale (toxice) și conștiința neliniștitoare a prezenței corpurilor străine. La confluența estetică a neo-expresionismului cu arta brută, Salata de cuvinte reușește să deturneze, pe nesimțite, momentul psihotic în iluminare, iar crizele tardo-moderne ale limbajului sunt integrate într-o remarcabilă poetică somatic-senzorială, extrem de personală. Andrei Doboș
sandracibicenco@gmail.com;
