Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Ioana BOT

Data nașterii : 1964-05-03


Nu exista Manuscris _ _ Ioana BOT












(n. 3 mai 1964 Cluj). Semnează şi Ioana Both. Pseudonimul Ioanei Bican. Căsătorită cu scriitorul şi traducătorul Florin Bican.
Critic şi istoric literar, traducătoare. Facultatea de Filologie a UBB Cluj-Napoca (1986). Doctorat cu teza D. Caracostea, teoretician şi critic literar (1997).
Debut absolut in Echinox, 1982.

Volume: Eminescu şi lirica românească de azi, 1990 (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor);Trădarea cuvintelor. Eseuri de poetică, 1997; D. Caracostea, teoretician si critic literar, 1999; 2001; Poezia patriotică romaneasca, antologie, prefata, dosar critic, comentarii, note si bibliografie de IB, 2001; Semne de carte. Eseuri de istorie literara romaneasca, 2004; Jurnal elvetian. In cautarea latinei pierdute, 2004; Sensuri ale perfecţiunii. Literatura cu formă fixă ca încercare asupra limitelor limbajului, 2006;  Eminescu explicat fratelui meu (2012): Autoportret cu principii (2016)
Histoires litteraires. Litterature et ideologie dans l histoire de la litterature roumaine, 2003 (Premiul Henri Jacquier al Centrului Cultural Francez).

Prezenta in volume colective: - Rebreanu dupa un veac, Mircea Zaciu (coord.), 1985; - Le fantastique aux carrefour des arts, Rodica Lascu Pop (coord.), 1998; - Cercetarea literara azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea, Liviu Papadima si Mircea Vasilescu (coord.), 2000; - Experienta externa, Stefan Borbely (coord.), 2001; - Mythes et symboles politiques en Europe Centrale, Chantal Delsol, Joanna Nowicki, Michel Maslowski (coord.), Paris, 2002; - La France et l identite nationale roumaine, Ramona Bordei Boca (coord.), Dijon, 2002; - Giordano Bruno e il Rinsacimento quale prospettiva verso una cultura europea senza frontiere, Smaranda Bratu Elian (ed.), 2002; - Nation and National Ideology. Past, Present and Prospects, Irina Vainovsiki-Mihai (ed.), 2002; - in Cristina Papa, Giovanni Pizza, Filippo M. Zerilli (coord.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche et etnografiche, Napoli, 2003; Dictionnaire du romantisme europeen, coord Alain Vaillant (2011), Encyclopedia of Romantic Nationalism in Europe, coord. J. Leersen (2017)etc.
Editor la Ioana Em. Petrescu, Cursul Eminescu, 1991, 1993; I. Em. Petrescu, Eminescu - Poet tragic, 1994; I. Em. Petrescu, Molestarea fluturilor interzisa, 1998; şi la seria de autor Ioana Em. Petrecu de la Casa Cărţii de Ştiinţă (împreună cu Adrian Tudurachi).

Traduce din Laurent Jenny, Charles Mauron, Wolf Lepenies.
Colaboreaza la Dictionarul analitic de opere literare romanesti, 4 vol., 1998-2002, si la Who s Who in Contemporary Women s Writing, 2000.

(ioanaboth@gmail.com)

* * *
„Lecturînd productiv elemente care rămîn pentru mulţi alţi “deconstructori” prilejuri de pură negare (cum ar fi ideea de “clişeu”, sau chiar accepţia modernă a “mitului”), Ioana Bot reuşeşte să rămînă, cum şi mizează de altfel, precisă şi nu “spectaculoasă”, departe de partizanatele teoretice uşor de asumat. Mai interesante decît “vindecarea” bolilor naţionale sînt pentru autoare înţelegerea acestora şi apoi descrierea lor cu argumente abundent documentate.” (Mihaela Ursa, “Mihai Eminescu, poet naţional român”. Istoria şi anatomia unui mit cultural, în „Steaua”)
“Ioana Bot este, în unele privinţe, corespondentul feminin al lui Marian Papahagi, cu toate că majoritatea apropiaţilor săi i-o fixează drept model intelectual pe Ioana Em. Petrescu, al cărei cult, ce-i drept, îl întreţine cu devoţiune. Comparînd-o cu Marian Papahagi, mă gîndesc în primul rînd la naturaleţea, cu totul specială, de a exista în marea erudiţie. Ioana Bot se simte prin vastele bibliografii ca peştele în apă. Cultura a devenit pentru ea un mediu de existentă, şi nu o formă de asceză. Erudiţia ei se alimentează din cîteva culturi prin limba de origine a fiecăreia: franceză, engleză şi americană, italiană, germană, finlandeză. E ca şi cum ar trăi într-o casă luxuriantă cu ferestrele mereu deschise şi aflată într-o amiază eternă. Dar nu confortul intelectual în sine contează, ci intensitatea şi graţia locuirii. În ciuda acestui „cosmopolitism” cultural, Ioana Bot şi-a dezvoltat sentimentul viu şi foarte activ al apartenenţei la spiritualitatea românească. Deşi pretutindeni acasă în cultura mare a lumii, casa ei onirică, identitară şi referenţială rămîne cultura, respectiv literatura română. Dintre cărţile sale m-a uimit Poezia patriotică românească (2001), o antologie riguroasă, cu scurte, dar substanţiale comentarii pentru fiecare text inclus. Este o sfidare grozavă datorată unei inteligenţe critice superioare. Însă tema ei majoră o constituie Eminescu şi relaţiile lui intertextuale cu lirica românească” (Petru Poantă, Efectul Echinox).
 

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară