(n. 1974, Baia Mare). Critic şi istoric literar.  A absolvit Facultatea de Litere (secţia Română-Franceză), Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca, promoţia 1998. Doctor în filologie din octombrie 2012 cu o teză despre lirica, proza şi teatrul lui Eugen Ionescu. A publicat studii şi articole în „Nord Literar” şi „Citadela”. În prezent este profesoară la Colegiul Naţional Dragoş Vodă din Sighetu Marmaţiei.
Volume: Lumea operei lui Eugen Ionescu / Eugène Ionesco, 2013 (Concursul de debut al Filialei Cluj a USR, nr. 23)

* * *
„Iniţial teză de doctorat, documentatul şi originalul studiu realizat de către Otilia Chindriş vizează opera unuia dintre cei mai interesanţi şi mai complecşi scriitori ai secolului XX, Eugen Ionescu. Este o temă pretenţioasă, o adevărată provocare pentru orice exeget, care presupune o muncă asiduă şi căreia tânăra exegetă i-a făcut faţă cu real succes. Lucrarea are caracter monografic, abordând toate aspecte-le creaţiei lui Eugen Ionescu, inclusiv realizările acestuia în sfera artelor plastice. Investigaţia conţine opt secţiuni ample, care surprind toate dimensiunile operei scriitorului. Ele se intitulează: Primul exil existenţial, Autobiografie în versuri, „Copilul teribil” se află în Război cu toată lumea, Englezeşte fără profesor, Prozatorul, Ipostaze ale erosului, Refuzul absurdului sau despre teatrul unui om liber şi Ucenicia artei de a muri în Regele moare. Capitolele sunt precedate de un Ar-gument şi sunt urmate de un Epilog, de Concluzii şi de Bibliografie. (Gheorghe Glodeanu).
Lucrarea Lumea operei lui Eugen Ionescu/ Eugène Ionesco,realizată de Otilia Chindriş reuşeşte să localizeze, să decupeze şi apoi să  reasambleze  fiecare segment al operei în cadrul arhitextului ionescian printr-o corectă manipulare a instrumentarului hermeneutic şi a bibliografiei de sprijin. (Gheorghe Manolache).
Exemplele şi analizele din lucrare şi aria largă a referinţelor acestora nuanţează receptarea operei şi diversifică dezbaterea şi interpretarea. Este una din contribuţiile lucrării, alături de argumentele şi detaliile capitolelor şi de sublinierile cu privire la lumină, lumea românească, franceză şi la lumea-lume de secol XX, la angoasă, absurd şi deriziune, dar şi despre marionete / păpuşi, candoare şi copilărie, legând pictura şi cronicile despre pictură ale lui Eugen Ionescu şi opera în limba română, din tinereţe, de teatrul acestuia, din anii maturităţii. (Ioan Derşidan).
Fără să emită „pretenţia unui studiu monografic“, adică a unei exegeze exhaustive a operei lui Eugen Ionescu, Otilia Chindriş ne invită să-i apreciem demersul ca pe o abordare a acestei opere „atât sub aspectul non-ficţional din interviuri, publicistică, memorialistică şi corespondenţă, dar şi ficţional prin poezii, nuvele, poveşti, roman şi teatru.“ Altfel spus, autoarea selectează din biografia şi literatura lui Ionescu aspectele şi elementele susceptibile să ne reveleze personalitatea complexă, contradictorie şi uneori paradoxală a scriitorului. Până să ajungă celebru în Franţa şi în lume, ca întemeietor al teatrului absurdului, Ionescu s-a afirmat plenar în viaţa literară românească, iar perioada aceasta de activitate – demonstrează convingător şi pertinent exegeta – şi-a pus indelebil amprenta pe întreaga creaţie a marelui dramaturg (Iosif Cheie Pantea).