(n. 6 august 1984, la Turda). Facultatea de Litere la Cluj; redactor la revista Echinox în timpul facultăţii. Redactor de carte la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Membru activ al clubului de lectură Nepotu’ lui Thoreau şi al clubliterar.com
Debutează în 2007 cu volumul de poezie „mănăştur story” (Editura Vinea; premiul de debut şi premiul Iustin Panţa). În 2009 publică carnetul „Apă tulbure, antifoane etc.” în colecţia undergorund „no name”, editată de uncristian. În 2011, la Editura Casa de pariuri literare, apare volumul Inevitabil.
* * *
Andrei Doboş are ochiul celui care respiră nemişcat, dar imers într-o complicatio cosmică. Personajul poemelor e lumea deja dintotdeauna trecută, „cu ramuri mici şi strîmbe“. Însă trucurile acesteia – cinematice, dereglante nu au cum să ţină căci în inima ei, inevitabil, se întinde the view from nowhere. (Vlad Moldovan)
Inevitabil, Andrei Doboş este printre cei mai buni poeţi ai momentului: bucolic într-o epocă tehno, diarist conştiincios într-un timp al sincopei. Eroul poemelor sale – şi îmi convine asta – are graţia unui prof de ştiinţe naturale altoită cu înţelepciunea unui mandarin. (Ştefan Manasia)
Înarmat cu o cameră video sofisticată, Andrei Doboş transpune noaptea pe hîrtie ceea ce filmează: scene uimitoare din acest uriaş decor urban pe lîngă care noi, oamenii grăbiţi, trecem zilnic uitînd pe ce lume trăim. Citind Inevitabil ai senzaţia că deasupra ta planează primejdia, că acum-acum o să ne ia tornada pe toţi şi-o să ne arunce undeva departe. Este inevitabil că apocalipsa ne poate surprinde – pe unii, pe cei mai norocoşi – întinşi în pat, ascultînd Philip Glass şi citind poeme de Andrei Doboş. (V. Leac)
andrei.dobosh@gmail.com;