(n. 22 iunie 1934, în Prodăneşti, jud. Sălaj)
Şcoala Pedagogică de Băieţi din Cluj (1945-1952), Facultatea de Filologie a Universităţii „V. Babeş” din Cluj (1953-1957). Cercetător-ajutor, apoi cercetător ştiinţific şi cercetător principal gradul III la colectivul de folclor al Institutului de Lingvistică al Filialei Cluj a Academiei, la Secţia de Etnografie şi Folclor a Filialei Cluj a Academiei (1957-1968); Şef al Secţiei de Etnografie şi Folclor a Centrului de Ştiinţe Sociale al Filialei Academiei (1969-1986). Bursier al Fundaţiei Alexander von Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv-Freiburg (1966-1968, 1970-1971). Doctor în Filologie al Universităţii Bucureşti (1970). Lector de limba şi literatura română la Universitatea din Köln (1978-1983). Dr. docent (Privatdozent) al Universităţii din Köln, profesor asociat, apoi profesor al aceleiaşi universităţi (1986-2001). Profesor invitat al Facultăţii de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” (2001-2008).
Volume:Meşterul Manole. Contribuţie la studiul unei teme de folclor european.I-II (1973, 1977); Gândirea magico-religioasă la români(2001); Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine(2002); „Cununia fraţilor” şi „Nunta Soarelui” sau incestul zădărnicit în folclorul românesc şi universal(2004); Lupta voinicului cu Leul. Mit şi iniţiere în folclorul românesc(2007); Omul şi Leul. Studiu de antropologie culturală (2013); D Italica à Sarmizegetusa. Essais sur la culture populaire romane (2016); Folclor spaniol/sefard în România. File de istorie culturală(2017); Ovidiu Bîrlea - Ion Taloş. Corespondenţă 1963-1977(2017); Împăratul Traian și conștiința romanității românilor, 2021 ; De la băile romane la colinda făptuitorului bun (Univers Enciclopedic, 2023)
Ediţii: Ion Muşlea: Cercetări etnografice şi de folclor.I-II (1971-1972); Arthur und Albert Schott: Rumänische Volkserzählungen aus dem Banat. Märchen, Schwänke, Sagen(în colaborare, 1971); Demetriu Boer, Mircea Vasile Stănescu Arădanul, Ştefan Cacoveanu: Poveşti din Transilvania(în colaborare, 1975); Alexiu Viciu: Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade(în cola-borare, 1976); Pauline Schullerus: Rumänische Voksmärchen aus dem mittleren Harbachtal(în colaborare, 1977); Valea Gurghiului. Monografie etnolo-gică (în colaborare, 2008).
Traduceri: Lucian Blaga: Antologie de poezie populară. Volksdichtung. Eine Anthologie(în colaborare, 1995); Romanische Volksmärchen(în colaborare, 2009); Franz Obert: Basme şi legende româneşti din Ardeal (2010);Romani-sche Märchen(2009).
Colaborări la: volumele editate de Filială, precum şi la revistele: Revista de Etnografie şi Folclor; Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei; Fabula (Göttingen); Schweizerisches Archiv für Volkskunde )Basel-Zürich); Jahrbuch für Volksliedforschung (Freiburg); Romantisches Jahrbuch (Berlin); Der Donauraum (Viena); Nyelv- és irodalomtudományi közlemények (Cluj); A-nuarul de Folclor; Cahiers roumaines d études littéraires; România Literară; Steaua; Tribuna. Colaborări la lucrări internaţionale: Enzyklopädie des Märchens(ed.: Kurt Ranke/R.W. Brednich); The Encyclopedia of Religion(ed. M. Eliade); Märchen und Märchenforschung in Europa. Ein Handbuch(ed. D. Röth/W. Kahn).
Membru în: Société Internationale de Folklore(Paris); Kommission für Volksdichtung(Freiburg-Edinburgh); Deutsche Gesellschaft für Volkskunde(Göttingen);International Society for Folk Narrative Research(SUA).
Distincţii şi premii: Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici G. Pitrè - S. Salomone Marino. Città di Palermo(2003); Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Romane (2002); Premiul Ioana Em. Petrescu al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor(2013); Diploma Jubiliară ASTRA 150(2011); Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca(2014).
Prezent în enciclopedii naţionale şi internaţionale: Who s who in the World(2003); Who s who in Germany (2008); Kürschner Deutscher Gelehrten-Kalender(2009); Enzyklopädie des Märchens(2012); Dicţionarul General al Literaturii Române(2009); Dicţionarul etnologilor români(2006).
Aprecieri critice.
Despre „Meşterul Manole”: „Faţă de contribuţiile anterioare asupra acestei teme atât de controversate, lucrarea lui Taloş se distinge prin amploarea informaţiei şi prin temeinicia aserţiunilor, înscriindu-se ca piatră de hotar în istoricul cercetării (O. Bîrlea); „cea mai completă monografie asupra acestei probleme apărută până în prezent“ (M. Eliade); „Am citit cu deosebită plăcere şi viu interes cartea D.-Voastre asupra LegendeiMeşterului Manole. Am fost impresionat de metoda originală a cercetării, şi de rezultatele importante obţinute. Vă felicit sincer şi călduros!“ (Al. Rosetti); „Lucrările D-tale Leulşi Manolemi-au pricinuit o mare bucurie. Prin ele păşim în folclorul universal“ (Al. Rosetti); „So kann man das Werk von Taloş mit gutem Recht als ein Handbuch der Balladenforschung bezeichnen und als das wichtigste Buch über das Manole-Thema. Es bedeutet zweifellos eine Station in der Balladenforschung“ (Felix Karlinger). Aprecieri generale: „Cercetător cu o solidă formaţie ştiinţifică, animat şi astăzi de o insaţiabilă curiozitate profesională, Ion Taloş este un nume de primă însemnătate al etnologiei româneşti şi un ambasador de nădejde al spiritualităţii noastre dincolo de fruntarii” (Ion H. Ciubotaru); „Ion Taloş se dezvăluie ca un continuator al lui Gaston Paris şi Joseph Bédier, al lui B. P. Hasdeu şi N. Iorga, dar şi al lui Nicolae Cartojan, Petru Caraman, Ion Muşlea şi Ovidiu Bîrlea” (Ovidiu Pecican).
iontalos@gmail.com